Cine a fost femeia pentru care liderul Ţării Româneşti şi-a lăsat nevasta. Frumuseţea ei a inspirat un mare pictor

Cine a fost femeia pentru care liderul
Ţării Româneşti şi-a lăsat nevasta. Frumuseţea ei a inspirat un mare pictor

Mariţica Bibescu

Aceasta şi-a cunoscut viitorul soţ la ceremonia de întronare şi s-au căsătorit ulterior, la Focşani. A murit la doar 44 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fiică a lui Nicolae Văcărescu, unul din fiii poetului Enăchiţă Văcărescu şi a Luxiţei Băleanu, Mariţica Bibescu, născută în anul 1815, a fost una dintre frumuseţile vremii. 

Ea l-a inspirat chiar şi pe marele pictor Carol Popp de Szathmari, care i-a dedicat un tablou. 

Mariţica a fost cea de-a doua soţie a domnitorului muntean Gheorghe Bibescu. După ce ambii au divorţat de primii soţi, spătarul Costache Ghica, fratele domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, respectiv Zoe Mavrocordat, s-au căsătorit în septembrie 1845 la Focşani, având ca naş de cununie pe Mihail Sturdza, domnul Moldovei.

A fost unul dintre cele mai răsunătoare evenimente mondene pe care le-a găzduit vechiul oraş Focşani. Bibescu şi-a cunoscut viitoarea soţie la ceremonia întronării sale. 

„Într-una din lojele din faţa celei domneşti strălucea frumuseţea Mariei Văcărescu spre care erau îndreptate toate privirile sălii mai mult chiar decât spre scenă. Îmbrăcată într-o toaletă strălucită, ea a fost imediat observată de domn, care s-a îndreptat către loja ei şi i-a declarat că frumuseţea ei ar da o strălucire mai mare tronului Ţării Româneşti”, scrie diplomatul Nicolae Petraşcu, citând documentele vremii. Cei doi au avut o aventură în urma căreia a rezultat un copil adulterin, ceea ce l-a determinat pe domnitorul Bibescu, dar şi pe viitoarea lui soţie, să urgenteze procedurile de divorţ. Lucru care a durat mai mult de un an.

Nunta a avut loc pe data de 9 septembrie 1845, la Focşani, la biserica Mănăstirii Sf. Ioan, din Piaţa Unirii de astăzi.

„Piaţa dinaintea Mănăstirii Sf. Ioan a fost amenajată special într-o grădină înconjurată de arbori şi verdeaţă, cu ghirlande dătătoare de lumini şi încoronate de stindarde. În faţa porţii mănăstirii era împlântat arborele conjugal, bradul miresei, emblema tinereţii în căsătorie. Localul mănăstirii Sf. Ioan, prefăcut în reşedinţă domnească, era şi el tapisat şi înfrumuseţat cu ghirlande de flori. De la sosirea Doamnei, muzicile militare, împreună cu orchestra Ludwig Wiest, violonist şi compozitor austriac şi tarafurile de lăutari au făcut să răsune oraşul de cântece vesele care i-au dat o nouă viaţă”.
Cununia religioasă a avut loc duminică, fiind oficiată de Episcopul Buzăului, Chesarie, mitropolitul Neofit nefiind de acord cu această căsătorie. Mireasa a purtat o rochie albă împodobită cu steluţe de briliante, pe cap având o diademă. În acea zi au avut loc încă 12 nunţi de ţărani în Focşani, cărora domnul Ţării Româneşti le-a dăruit lăzi cu zestre, pământ şi care cu boi. Seara, la balul din curtea mănăstirii, mirii au fost urmăriţi de peste 50.000 de localnici.

„Sub privirile fermecate ale spectatorilor, se ridicau baloane de care erau atârnate cununi formate din candele aprinse cu lumini colorate, iar din baloane se coborau porumbiţe, depunând la picioarele mirilor versuri şi flori. Aranjorul întregii acestei serbări splendite a fost poetul Asachi”, mai arată în documente publicate de Nicolae Petraşcu.

Mariţica şi Gheorghe Bibescu avut două fete, Maria şi Elena. Ea şi-a iubit mult soţul, pe care l-a urmat şi în exil, după Revoluţia de la 1848. A murit de cancer, în 1859, la Paris, la vârsta de 44 de ani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: