Ce s-a ales de industria Vrancei în ultimii 30 de ani. Are mai mulţi muncitori plecaţi în străinătate decât acasă

Ce s-a ales de industria Vrancei în ultimii 30 de ani. Are mai mulţi muncitori plecaţi în străinătate decât acasă

Fosta platformă industrială a oraşului

Vrancea număra înainte de 1989 nu mai puţin de 25 de întreprinderi şi 101.000 locuri de muncă. Salariul mediu în Vrancea era egal cu cel din alte judeţe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vrancea pe harta economică a României este aproape invizibilă, în condiţiile în care înainte de 1989 a avut o industrie de vârf: mecanică fină, metalurgie, prelucrarea maselor plastice, industrie de mobilă, industrie chimică, întreprinderi de transporturi şi de construcţii extrem de puternice.

Înainte de 1989, Vrancea se situa pe la mijlocul clasamentului pe ţară la majoritatea indicatorilor dezvoltării economico-sociale. Acest lucru se reflecta în cele peste 101.000 locuri de muncă, în nivelul de trai al populaţiei. 

Salariul mediu în Vrancea era egal cu cel din alte judeţe, pentru că avea o structură industrială diversă, inclusiv tehnologie de vârf, cum era fostul ISEH, fabrică unică în ţară de scule şi elemente hidraulice. În perioada 1965-1989 au fost create 25 de întreprinderi, din care 17 republicane şi 8 ale cooperaţiei meşteşugăreşti.

Odată cu dezvoltarea industriei, s-au produs mutaţii structurale în cadrul ramurilor, prin construirea şi punerea în funcţiune a unor importante capacităţi de producţie, din care amintim Întreprinderea de Scule şi Elemente Hidraulice, Filatura de Lână Pieptănată, Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice, Întreprinderea de Tricotaje, FUPSICh, Întreprinderea de Vase Emailate, Combinatul de Prelucrare a Lemnului, Fabrica de beton celular autoclavizat Adjud, Integrata Adjud, Întreprinderea Chimică Mărăşeşti, FPL Gugeşti, Întreprinderea de Aparataj Electric, Întreprinderi de producere, unităţi aparţinând industriei uşoare, precum şi întreprinderi din industria alimentară.

În anul 1968, când a luat fiinţă, judeţul Vrancea avea 53.709 de salariaţi. În 1989, peste 100.000 de vrânceni aveau un loc de muncă.

Mai puţini angajaţi decât în 1950

Astăzi, Vrancea are mai puţini salariaţi în economie decât erau în anul 1950 în toate raioanele din care s-a format judeţul, adică în jur de 50.000 de persoane. Statisticile arată că Vrancea se află pe primul loc în ţară în ceea ce priveşte migraţia forţei de muncă peste hotare. Astăzi sunt mai mulţi vrânceni cu un loc de muncă în afara ţării, circa 70.000 de oameni, decât în judeţul unde îşi au locuinţa şi familia.

După anul 2000, economia a fost distrusă în special de potentaţi locali sau naţionali, susţinuţi din spate de politicieni, care au luat pe nimic fabricile şi le-au falimentat, tăindu-le apoi şi vânzându-le la fier vechi.

Una dintre întreprinderile industriale etalon în perioada comunistă în Focşani, Laminorul, care avea în perioada sa de glorie aproape 1500 de angajaţi, însă în 1997 a fost lichidată şi vândută omului de afaceri iordanian Taher. La acel moment în fabrică au mai rămas 500 de angajaţi, dar din cauza pierderilor în anul 2008 toţi angajaţii au intrat în şomaj.

Acum două decenii s-a închis şi fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului (fostul CPL), iar cele mai multe din clădirile în care se producea mobilă de înaltă calitate, aproape în exclusivitate pentru export, au fost rase de pe faţa pământului.

Fabrica, care a fost construită de specialişti suedezi în 1970, a fost cumpărată la începutul anilor 2000 de un afacerist „de partid” Vasile Roşca, apoi terenul de 22 de hectare a fost vândut către firme care au dat faliment.

Întreprinderea de Scule şi Elemente Hidraulice Focşani a reprezentat vârful industriei vrâncene înainte de Revoluţie. 6.480 de persoane munceau în 1990 la ISEH. Întreprinderea a fost înfiinţată în 1973 şi se întindea pe o suprafaţă de 10 hectare. Mii de oameni au rămas fără loc de muncă după incendiul devastator din 1991.

Astăzi, singurele afaceri care mai dăinuiesc în Focşani sunt în domeniul confecţiilor, unde lucrează aproximativ 10.000 de persoane, dar şi în vinificaţie şi foarte puţină industrie alimentară.

Regresul Vrancei, în ansamblul ei, a oraşelor şi majorităţii comunelor vrâncene a avut loc indiferent că în istoria recentă a României au existat şi perioade de guvernare lipsite de crize şi catastrofe naturale, când şi alocările de la buget au fost consistente.

Vă mai recomandăm:

Primarul Bacinschi vrea ca cei care au distrus zona industrială a Focşaniului să dea socoteală

Pe ruinele fostei fabrici de prelucrarea lemnului Mopaf cresc copaci

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările