De ce a fost schimbată rugăciunea Tatăl Nostru la catolicii italieni. „Mai aproape de intenţiile lui Iisus”
0Modificarea binecunoscutei rugăciuni „Tatăl Nostru” a fost viu discutată şi de către români, însă oficiali ai Bisericii Romană-Catolice dau asigurări că în România nu s-a pus această problemă
Din data de 29 noiembrie, după prima duminică a noului an liturgic după ritul roman sau latin, Biserica Catolică din Italia va folosi o nouă versiune a rugăciunii Tatăl Nostru, mai precis, invocaţia „Nu ne duce pe noi în ispită" va fi înlocuită cu „Nu ne abandona în ispită”.
Mulţi credincioşi au înţeles că această schimbare va fi în toată Biserica Romano-Catolică, ceea ce nu este cazul, spune părintele Şerban Tarciziu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.
„În România nu s-a pus problema. Dacă ar fi să se schimbe rugăciunea în Biserica Catolică din România acest lucru ar trebui discutat, negociat şi cu Biserica Ortodoxă sau cu celelalte Biserici creştine din ţară. Este un proces foarte lung. Trebuie văzut în ce măsură sunt dispuse celelalte Biserici să facă o modificare”, explică părintele Tarciziu.
Prima iniţiativă de modificare a rugăciunii Tatăl Nostru au avut-o francezii, deoarece mută lume era deranjată de sintagma „Dumnezeu să nu ne ducă pe noi în ispită”. „Este o problemă foarte veche, semnalată chiar în Epistola Sfântului Iacov, unde se pune problema: cum să ne ducă pe noi Dumnezeu în ispită?”, explică părintele Şerban Tarciziu.
Astfel, Catolicii italieni au realizat modificarea rugăciunii care va avea această formă în cărţile de rugăciune. În schimb, în ritualul cultic al întregii Biserici Catolice, rugăciunea Tatăl Nostru va rămâne nemodificată deoarece doar Vaticanul aprobă schimbarea rugăciunilor din cadrul slujbelor.
„Nu ne lăsa să intrăm în ispită”
Iniţiativa pentru schimbarea unei porţiuni din rugăciune vine de la oameni, spune preotul Şerban Tarciziu. Ei sunt cei care semnalează că ceva nu este în regulă, că ceva nu este pe înţelesul lor. Apoi, problema semnalată de credincioşi este discutată filologic şi teologic.
Din punct de vedere procedural, în Biserica Catolică o astfel de modificare în cărţile locale de rugăciune o poate decide Conferinţa Episcopală, cea care avizează şi noua formă a rugăciunii.
Rugăciunea Tatăl Nostru are pentru aceeaşi formulă „nu ne duce pe noi în ispită” mai multe forme în funcţie de limba anumitor popoare. Astfel, în limba spaniolă se spune „fă să nu cădem în ispită”, în franceză era mai întâi „nu ne supune ispitei”, apoi s-a adoptat forma actuală „nu ne lăsa să intrăm în ispită”, arată Vatican News.
„Probabil că această îmbunătăţire a traducerii are ca scop sublinierea naturii iubitoare şi bune a lui Dumnezeu şi a faptului că Dumnezeu nu este autorul răului, si nici Cel care îl ispiteşte în vreun fel pe om, ci este partenerul, prietenul, ajutătorul şi salvatorul omului”, crede preotul ortodox Maxim Vlad, de la Catedrala „Sfinţii Petru şi Pavel” din Constanţa.
O schimbare binevenită
Teologul şi arhiepiscopul catolic Bruno Forte, citat de Vatican News, subliniază faptul că noua traducere a textului biblic este mai aproape de intenţiile lui Iisus. „Nu cred că ar trebui să existe probleme deosebite. Trebuie să ajutăm persoanele să înţeleagă că nu se vrea o schimbare cu orice preţ, ci de a schimba ceva ca să ne rugăm într-un fel mai conştient şi mai apropiat de intenţiile lui Iisus”.
Modificarea este văzută cu ochi buni şi de către reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române care arată că schimbarea este binevenită, întrucât este o îmbunătăţire a traducerii textului original al rugăciunii. „Cât despre posibilitatea ca versurile să fie modificate şi pentru creştinii-ortodocşi este greu de spus ce decizie ar putea fi luată în acest sens. Cred că mai degrabă vorbim de o îmbunătăţire a traducerii acestui text, ceea ce este un lucru binevenit ca orice traducere care este îmbunătăţită. Este greu de spus dacă şi pentru creştinii-ortodocşi se va întâmpla acelaşi lucru“, a declarat Vasile Bănescu, purtător de cuvânt BOR.
Preotul ortodox Maxim Vlad crede că Biserica a iniţiat un asemenea demers în contextul unei desacralizări accelerate a societăţii umane în interiorul căreia se lucrează la răsturnarea şi la inversarea ierarhiei valorilor promovate de creştinism „prin provocarea unei ireparabile confuzii axiologice în care omul postmodern să spună binelui rău şi răului bine.”
„Pentru că noile generaţii nu sunt familiarizate cu limbajul Bibliei şi pentru că sunt tentate să lectureze în mod superficial textele sfinte şi să le asimileze doar potrivit sensului lor imediat, literal, Biserica, pentru evitarea oricărei confuzii, a gândit că este oportună o diortosire a textului rugăciunii Domneşti fără a-i modifica înţelesul de bază adică sensul iniţial”, explică părintele Maxim Vlad.
Preotul spune că această modificare făcută în rugăciunea Tatăl Nostru are ca scop sublinierea naturii iubitoare şi bune a lui Dumnezeu şi a faptului că Dumnezeu nu este autorul răului si nici Cel care îl ispiteşte în vreun fel pe om ci este partenerul, prietenul, ajutătorul şi salvatorul omului.
Potrivit Scripturii, ispita vine de la diavol. În Epistola Apostolului Iacov 1,13-15 se afirmă: „Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este ispitit când este tras şi momit de însăşi pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte”.
Rugăciunea Tatăl Nostru sau Rugăciunea Domnească este rugăciunea alcătuită şi rostită de Iisus Hristos, fiind considerată de teologi ca modelul desăvârşit al rugăciunii. Ea este compusă din trei părţi: o chemare/invocare a Tatălui Nostru, şapte cereri şi o încheiere.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
