Cine a fost Sfinxul Slav al României. Maestrul care a întemeiat şcoala de balet modern, devenită faimoasă în lume

Cine a fost Sfinxul Slav al României. Maestrul care a întemeiat şcoala de balet modern, devenită faimoasă în lume

Sfinxul Slav - Oleg Danovski de la Constanţa Foto Arhivă

Politicienii care încearcă să distrugă viaţa artistică a unui oraş vor trece în uitare. Arta, în schimb, rămâne nemuritoare. Nemuritor rămâne şi numele scrijelit pe frontispiciul teatrelor pe scena cărora s-au născut şi au evoluat artişti care au adus atâta bucurie şi încântare lumii. La Constanţa, Oleg Danovski este demiurgul unei cetăţi care nu vrea să moară: baletul.

Ştiri pe aceeaşi temă

La finele anului trecut, la Gala Operelor Naţionale ce a avut loc la Iaşi, numele Oleg Danovski a fost rostit repetat pe scena laureaţilor datorită performanţei artistice atinse în anul 2015 de Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa.

După ani de prigoană a instituţiilor de cultură din Constanţa, din cauza politicii duse de Consiliul Judeţean sub Nicuşor Constantinescu, teatrul din Constanţa a strălucit din nou, cu puţinele sale resurse materiale, dar cu talentul şi dăruirea pe care nu le pot distruge niciun politician vremelnic. Arta, în schimb, rămâne nemuritoare.

Nemuritor rămâne şi numele scrijelit pe frontispiciul teatrelor pe scena cărora s-au născut şi au evoluat artişti care au adus atâta bucurie şi încântare publicului. La Constanţa, Oleg Danovski este demiurgul unei cetăţi care nu vrea să moară: baletul. Nu vrea şi nu este lăsat să moară de artiştii care respectă tradiţia creată la malul Mării Negre de un balerin venit de la Răsărit.

Născut la 9 februarie la Vosnesensk, în Ucraina, Oleg Danovski este întemeietorul şcolii de balet modern româneşti şi al primului teatru de balet din România, fondat în 1979. Aurelia Lăpuşan, publicist dobrogean şi apropiată a maestrului Danovski, a relatat istoria familiei al cărei nume a devenit la Constanţa o marcă a valorii. Istoricul este legat de existenţa primului teatru românesc din Dobrogea: edificiul Fantasio de pe Bulevardul Ferdinand din Constanţa.

„Primul teatru românesc a fost construit la ideea Ligii Culturale Constanţa, în fruntea căruia se afla Ioan N. Roman, neobositul cărturar născut la Ismail, care şi-a legat destinul de Dobrogea. Primăria atribuise în anul 1915 acestei ligi un teren la intersecţia Bulevardului Ferdinand cu strada Mihai Viteazu pe care să-şi construiască un sediu propriu. În anul 1927, Demosteni Tranulis, grec aflat la a doua generaţie în Constanţa, se angajează să ridice teatrul în şase luni. Tranulis deţinea teatrul-cinema din parcul Arena Grand şi Revista teatrală şi cinematografică din Constanţa.

În septembrie 1927, Teatrul care va primi numele lui Tranulis este inaugurat, spre marea mândrie a comunităţii. Aici a activat compania de balet «Pasărea albastră» condusă de Ivan Dubrovin. Şcoala de balet din cadrul companiei era condusă de maestra Malvina Ksesovskaia, venită din Cernăuţi. Făcea parte dintr-o familie de nobili polonezi din viţa Romanovilor, alungaţi de vitregiile istoriei care adusese noi stăpâni proaspetei ţări bolşevice, astfel că şi-au ţinut secret arborele genealogic mulţi ani. Fiul Malvinei se numea Oleg Danosvki“, scrie dr. Aurelia Lăpuşan în cartea sa „Presă şi teatru în Dobrogea“.

Micul Oleg moştenise de la mama sa talentul de a dansa şi harul pedagogic, căci sub bagheta lui coregrafică şi regizorală trupa de balet clasic şi contemporan a Teatrului de revistă Fantasio (fostul Tranulis) din Constanţa avea să irumpă pe scena internaţională în anii `80. A studiat ani de zile vioara, a făcut pictură şi sculptură, dar şi mult sport - box, patinaj, dezvoltându-şi astfel educaţia şi personalitatea. La 13 ani a început să danseze balet sub îndrumarea mamei sale, apoi a vestitei Floria Capsali la Bucureşti. La 17 ani era deja supranumit Sfinxul Slav.

După 1944 militează pentru înfiinţarea unei facultăţi de balet, al cărei decan a fost, în scurtul timp cât aceasta a funcţionat. Dar arta nu se număra printre preferinţele regimului comunist. În 1978, Oleg Danovski revine acasă, la Constanţa, unde formează trupa de balet cu care voia să cucerească lumea. „Primul lucru a fost să ceară refacerea arhitecturii scenei şi a sălii de spectacole după planurile iniţiale. Îl revăd pe scena friguroasă, pe o canapea improvizată, cu microfonul în mână preparând, din mintea lui creatoare, fiecare mişcare, pentru fiecare dansator. El spunea: «Dansul e un lucru perfect. Cea mai veche artă a lumii. Dar şi cea mai frumoasă fereastră prin care omul priveşte spre armonia vieţii»“, povesteşte Aurelia Lăpuşan.

În cartea sa, „Dirijorul de lebede“, maestrul Oleg Danovski mărturisea: „Am văzut-o pe mama dansând şi m-am îndrăgostit de dans. Fiul meu, Oleg jr, m-a văzut pe mine dansând, pe mama lui, Gabriela, şi îmi place să cred că s-a îndrăgostit de dans“.

Şcoala unde evoluau cei mai buni

„A evoluat pentru Teatrul Cărăbuş, apoi a avut ocazia sa colaboreze cu mari artişti ai vremii precum Josephine Backer şi Boris Kneazev, pedagog care a format dansatori iluştri ai Operei de la Paris. Recunoaşterea de care s-a bucurat Oleg Danovski în străinătate s-a regăsit în interesul pe care i l-a arătat celebrul Robert Helpmann, când l-a invitat să monteze la Londra «Lacul lebedelor». Însă marile merite ale lui Danovski sunt acelea de a crea spectacole de excepţie la Opera din Bucureşti şi de a înfiinţa un ansamblu de balet la malul mării, constituit din tineri absolvenţi ai liceelor de coregrafie din Bucureşti şi Cluj.

Primul spectacol al Ansamblului de balet clasic si contemporan a fost «Chopiniana». La malul mării, Sfinxul Slav a montat trilogia ceaikovskiană «Lacul lebedelor», «Frumoasa din pădurea adormită» şi «Spărgătorul de nuci». Contractul semnat cu impresarul german Landgraff, ale carui efecte se văd şi în prezent, prin tradiţionalul turneu pe care Compania de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet «Oleg Danovski» îl susţine anual, în Germania, a dus în lume renumele balerinilor formaţi de Oleg Danovski. Ca o dovadă a aprecierii de care se bucură printre specialişti, maestrul a făcut parte din jurii de balet la festivaluri din Japonia, Moscova sau Paris, la aceste activităţi adăugându-se şi Concursul Naţional şi Internaţional «Oleg Danovski», este consemnat în Panteonul Operei Naţionale din Bucureşti.

La 21 octombrie 1996, Sfinxul Slav trecea în posteritate. Într-un interviu, Oleg Danovski fusese întrebat ce rămâne în urma sa. „O clipă de frumuseţe. Crezi că e puţin?“, a răspuns maestrul.

Arta care nu vrea să moară

Pe site-ul Teatrului Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski este făcut un scurt istoric al instituţiilor de spectacol muzical din Constanţa.

OPERA din Constanţa

În anul 1957 se înfiinţează, prin Ordonanţa guvernamentală, “Opera Dobrogeană”, una dintre cele mai nobile instituţii de artă, care avea să poarte pentru început numele de „Teatrul Muzical”.

Cortina noului „Teatru Muzical” s-a ridicat pentru prima oară pe data de 24 martie 1958, cu spectacolul Liliacul de J.Strauss. De atunci s-au petrecut multe modificări în denumirea instituţiei: 1976 – Teatrul Liric; 1996 – Opera; 2004 – Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”.

Stagiunile au adunat, an dupa an, creaţiile marilor compozitori de operă şi operetă naţionalş şi universală: T.Brediceanu, P.Constantinescu, F.Barbu, G.Dendrino, C.Trailescu, D.Capoianu, M.Teicu, S.Dragoi, V.Dobos, F.Comisel, G.Verdi, G.Puccini, W.A.Mozart, P.Mascagni, G.Bizet, J.Offenbach, J.Strauss, L.Delibes, G.Donizetti, G.B.Pergolessi, R.Leoncavallo, C.Gounod, E.Kalmann, K.Zeller, Fr.Lehar, P.Abraham, DF.Loewe, F.Lopez.

În anul 1975 ia naştere Festivalul Muzicii de Operă şi Balet, fenomen unic în ţară prin longevitate şi complexitate, festival care s-a derulat neîntrerupt, dezvoltând şi diversificând paleta spectacolelor muzical – coregrafice, ajungând în anul 2014 la cea de–a 40 ediţie şi purtând numele de Festivalul Internaţional al Muzicii şi Dansului.

Pe scena Operei constănţene au paşit artişti valoroşi ai genului de operă din Romania precum: Nicolae Herlea, Elena Cernei, Arta Florescu, Zenaida Pally, Magda Ianculescu, Octav Enigarescu, Dan Iordachescu, Pompeiu Harasteanu, Maria Slatinaru Nistor, Mioara Cortez, Lucia Tibuleac, Constantin Gabor, şi din întreaga lume: Italia, Japonia, Moldova, Argentina, Grecia, Polonia, Germania, Franţa, Bulgaria, Coreea de Sud, Anglia, Ungaria, Suedia, Mexic;

- au dirijat mari maeştri: Petre Sbarcea, Vlad Conta, Gheorghe Dumanescu, Cornel Calistru, Răsvan Cernat;

- au semnat regii şi scenografii artişti de renume: Jean Ranzescu, Alice Barb, A.Ionescu Arbore, Ognian Draganov, Ion Caramitru, Kurt Rossler, Victor Cottescu, Natalia Kornilova, Adriana Grand, Adriana Urmuzescu, şi mulţi alţii.

De-a lungul anilor, de la înfiinţare şi până acum , în afara stagiunilor organizate pe scena teatrului sau în stagiunile estivale de la malul mării, s-au realizat turnee pline de succes în întreaga lume: Italia, Coreea de Sud, Japonia, Ucraina, Rusia, Germania, Belgia , Olanda, Luxemburg, Franţa, Austria, Elveţia;

În anul 2004, prin hotărârea C.J. Constanţa, Opera se închide în vederea reorganizării. Acest act îndreptat împotriva culturii constănţene atrage după sine şi o concediere colectivă.

ANSAMBLUL DE BALET CLASIC ŞI CONTEMPORAN

În 1978, maestrul coregraf Oleg Danovski iniţiază un proiect de înfiinţare a Ansamblului de Balet Clasic şi Contemporan, ca secţie de balet a Teatrului de Revistă Fantasio, iniţial constituit din tineri absolvenţi ai liceelor de coregrafie din Bucureşti şi Cluj, primul spectacol montat fiind „Chopiniana“. Aici Oleg Danovski a montat trilogia ceaikovskiană „Lacul Lebedelor“, „Frumoasa din pădurea adormită“ şi „Spărgătorul de nuci“. Prin legăturile sale cu impresarul german Landgraff, renumele balerinilor români a depăşit pentru prima oară graniţele ţării în 1980, iar turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanţa a ajuns o tradiţie care continuă şi în zilele noastre.

Câteva dintre spectacolele care poartă amprenta geniului său coregrafic sunt: „Spărgătorul de nuci“, „Lacul Lebedelor“, „Cenuşăreasa“, „Giselle“, „Rapsodia“ de Enescu, „Chopiniana“, „Mandarinul miraculos“, „Don Quijote“, „Frumoasa din pădurea adormită“, „Crăiasa zăpezilor“. În 1990, prin hotărârea ministrului culturii, Andrei Pleşu, excepţionala instituţie constănţeană fondată de Oleg Danovski îşi câştigă în sfârşit autonomia, sub numele „Teatrul de Balet Clasic şi Contemporan Oleg Danovski“.

„Cea mai bună montare a Mandarinului Miraculos ce poate fi văzută are coregrafia semnată de Oleg Danovski: inteligentă, intensă, misterioasă şi jucată cu o exemplară acurateţe tehnică. Un fenomen al culturii adevărate.“ [Michelangelo Zurletti, La Repubblica, 17 august 1980]

„Judecând după nenumăratele runde de aplauze care-au recompensat performanţa Ansamblului de Balet Fantasio din Constanţa, mai bine de-atât ar fi inimaginabil. Un lucru e cert: corpul de balet a fost adus la o ţinută atât de înaltă încât ar putea servi ca exemplu pentru câteva ansambluri germane.“ [Westphalien Blatt, 21 noiembrie 1980]

„Giselle, Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci – trei spectacole de balet în versiunea unor super-dansatori conduşi de un super MAG: Oleg Danovski.“ [Zollern-Alb Kurier, 19 decembrie, 1983]

„Oleg Danovski a creat o viguroasă şi extrem de inspirată punere în scenă a etern-generoasei teme a îndrăgostiţilor din Verona. Foarte rar în secolul nostru un balet a cucerit arena internaţională aşa cum a făcut-o această versiune“ [Allgemeine Zeitung, 1 decembrie 1993]

După 1978, când a înfiinţat Ansamblul de Balet Clasic şi Contemporan „Fantasio“, nucleul Companiei de balet de astăzi, se poate afirma că Oleg Danovski şi trupa sa de la Constanţa au devenit un fenomen cultural naţional. Repertoriul vast, multiplu şi echilibrat, cu accentul pus pe capodopere originale, cuprinde baletul clasic, neoclasic şi contemporan. În 2004, la 8 ani de la moartea maestrului, şi în profund dezacord cu eforturile sale şi aspiraţia ca baletul să beneficieze de o instituţie de sine stătătoare, Teatrul de Balet a fost desfiinţat, fiind comasat cu Opera prin hotărârea nr. 151 din 2004 a Direcţiei de Cultură a Consiliului Judeţean Constanţa.

Pe aceeaşi temă:

Daniela Vlădescu: „Cine are interesul ca un oraş de talia Constanţei să fie ţinut în ignoranţă?“

Celălalt Sadoveanu: povestea scriitorului iubit şi părăsit de o mare actriţă a teatrului românesc

Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski

Imagini din aceeasi galerie
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
  • Balet „Spărgătorul de nuci“ - Oleg Danovski
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările