Cine are de câştigat din administrarea lacurilor din Dobrogea. Procesul pierdut de Apele Române, deschis de o firmă de apartament din Capitală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lacul Oltina                                                                                      FOTO: Călin Gavrilaş
Lacul Oltina                                                                                      FOTO: Călin Gavrilaş

Magistraţii Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie au respins, în urmă cu câteva zile, apelul făcut de Guvernul României şi Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) împotriva sentinţei prin care pierdeau administrarea a 20 de lacuri din Dobrogea.

Sentinţa rămasă definitivă este cea dată de Curtea de Apel Bucureşti în anul 2016, prin care ABADL pierde administrarea lacurilor Iezerul Viile, Siutghiol, Bugeac, Dunăreni, Oltina, Vederoasa, Domneasca, Iortmac, Hagieni, Mangalia, Ceamurlia, Conacu Negreşti, Taşaul, Tăbăcărie, Tatlageac, Limanu, Baciu, Corbu, Vederoasa şi Agigea. Toate acestea trec în administrarea ANPA – Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, subordonată Ministerului Agriculturii.

Procesul a fost intentat de o firmă din Bucureşti, Matfish SRL, care a cerut anularea parţială a Hotărârii de Guvern 1.705/2006, respectiv Anexa 12 care face referire la lacurile de mai sus, ele fiind cuprinse în inventar ca administrate de ABADL „din greşeală”, spune reclamantul.

Matfish SRL are sediul într-un apartament din Sectorul 3, strada Lunca Bradului numărul 6. Asociat unic şi administrator al firmei este Mădălin Doru Matei. Obiectul de activitate al firmei este acvacultura în ape dulci. Firma Matfish avea afaceri în domeniul piscicol pe lacul Taşaul şi în zona Mihail Kogălniceanu.

Procesul a fost o îndelungă dezbatere referitoare la legislaţia României de după 1989 cu privire la administrarea luciurilor de apă, a terenurilor de sub luciul de apă şi a cuvetelor. Astfel, instanţa a constatat că procesul pune problema doar a administratorului legal al acestor lacuri, nu a proprietarului care este statul român.

„Cum este posibil ca o firmă privată, cu un singur angajat în 2017 şi 0 angajaţi în 2018, să dea în judecată Statul Român pentru a-l obliga să îşi schimbe administratorul propriilor sale bunuri şi să şi câştige?”, se întreabă Bogdan Bola, directorul general al ABADL.


                                                                          Lacul Bugeac
 

Lacul Bugeac Constanta

Lacurile dobrogene trec în administrarea ANPA  

Sentinţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă, este clară: anulează în parte HG 1.705/2006 în ceea ce priveşte 20 de poziţii (lacuri) din Anexa numărul 12. „Curtea apreciază că este nelegală includerea în inventarul bunurilor proprietate publică, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române a terenurilor menţionate la poziţiile …. ale anexei 12 din HG 1705/2006”.

Magistraţii arată că administrarea acestor terenuri (lacuri cu amenajări piscicole) a fost preluată în anii 90 de societatea de stat Pestom SA Constanţa, apoi de Administraţia Domeniului Statului, apoi au trecut în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi în cele din urmă au ajuns la ANPA – Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură.

În schimb, juriştii ABADL au încercat să demonstreze instanţei că activitatea de piscicultură este diferită de cea de administrare a cuvetelor lacurilor, că legiuitorul a menţinut permanent administrarea cuvetelor în sarcina Companiei Naţionale Apele Române.

„De la înfiinţare şi până în prezent, ANPA nu a deţinut în administrare, conform legii, cuvetele lacurilor care au rămas în administrarea Apelor Române – ABADL”, spun juriştii administraţiei bazinale de apă.

„Cum a fost posibil ca instanţa să reţină faptul că ANPA avea un drept mai vechi asupra celor 20 de lacuri, când în Anexa 3 la HG 1705/2006, care atestă lista bunurilor publice aflate în administrarea ADS -patrimoniu preluat ulterior de ANPA, lacurile naturale nu sunt evidenţiate în mod distinct, ANPA având în administrare doar terenuri agricole?”, se întreabă Bogdan Bola.

Sentinţa încurcă o lege iniţiată de Guvernul Boc  

Sentinţa magistraţilor anulează în parte anexa 12 din HG 1705/2206, exact Hotărârea de Guvern care a stat la baza emiterii Legii 42/2010 prin care se aprobă darea în administrarea Consiliilor locale Constanţa, Năvodari şi Ovidiu a cuvetei lacului Siutghiol, inclusiv luciul de apă aferent. Legea spune că se face transferul administrării de la AN Apele Române către cele trei consilii locale. Fiecare oraş riveran a primit hectare de teren din lacul Siutghiol. Iniţiatorul legii a fost chiar Guvernul României, condus la acea vreme de Emil Boc.

Doar că sentinţa de acum a magistraţilor vine să anuleze prevederile legii 42 deoarece lacul Siutghiol este trecut în administrarea ANPA, cei de la Apele Române pierzând acest drept.

„Cum a fost posibil ca lacul Siutghiol, care se află în administrarea celor 3 UAT-uri limitrofe – Năvodari, Constanţa şi Ovidiu (ABADL nu administrează în niciun fel acest lac) – să fie prins în hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi trecut în administrarea ANPA, fără ca administratorii lacului să fie măcar parte în acest dosar?”, se întreabă, din nou, directorul general ABADL.

Bogdan Bola pune problema administrării în continuare a acestor lacuri şi spune că ANPA nu are cum să facă acest lucru cu cei 26 de angajaţi pe care-i are (de 20 de ori mai puţini ca cei ai ABADL) şi lansează ipoteza că ANPA ar putea concesiona/închiria aceste bunuri către diferiţi privaţi interesaţi de afaceri în domeniu.

De asemenea, ABADL a anunţat că va apela la căi extraordinare de atac pentru a ataca sentinţa magistraţilor.

Pe aceeaşi temă:

Cum au ajuns zeci de terase din Năvodari să fie notificate pentru demolare. Scandalul celor 9.000 de metri pătraţi de plajă care ar fi fost intabulaţi ilegal

Primărie amendată cu 120.000 de lei pentru deversarea neconformă a apelor uzate





 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite