Ce rol au jucat dobrogenii în Mişcarea Legionară din România. Episoadele sângeroase omagiate de Garda de Fier

Ce rol au jucat dobrogenii în Mişcarea Legionară din România. Episoadele sângeroase omagiate de Garda de Fier

Salutul legionar Sursa foto „Sfânta tinereţe legionară“

Constanţa a avut un rol însemnat în istoria Mişcării Legionare din România. Primul erou-martir al legionarilor este un student din Hârşova, ucis pe când lipea afişe. Şi tot un legionar din Hârşova a fost implicat în asasinarea a două personalităţi marcante ale neamului: Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu.

Ştiri pe aceeaşi temă

În structura administrativ-teritorială a Mişcării Legionare din România, din care făceau parte 9 regionale, Constanţa era Regionala a V-a. În organizarea sa intrau judeţele Constanţa, Tulcea, Ialomiţa şi Brăila. Comandant era Eugen Theodorescu, un mai vechi colaborator al comandantului Horia Sima. Întâmplător, pe primul legionar ucis în România îl chema tot Teodorescu şi era tot din Constanţa. Mai precis, din Hârşova, acolo unde studentul Virgil Teodorescu îşi descoperise afinităţile cu Mişcarea Legionară.

În seara de 22 noiembrie 1933, studentul Virgil Teodorescu se afla într-o acţiune, împreună cu alţi camarazi. Tinerii legionarii aveau sarcina să lipească afişe pe străzile Constanţei, pentru a populariza Garda de Fier. Pe strada Moldovei, la colţul cu strada Valea Albă (ulterior 30 Decembrie, actuala Nicolae Iorga), legionarii au avut o altercaţie cu gardienii publici, iar Virgil Teodorescu, care purta găleata cu materialul adeziv, a fost împuşcat în spate. Studentul a fost declarat primul martir legionar, fiind înaintat post-mortem la cel mai înalt grad din Mişcare, acela de comandant-legionar.

Tot din Hârşova era şi Traian Boeru, directorul Institutului Naţional al Cooperaţiei din Bucureşti. El este cel care a condus echipa de legionari care l-au ucis pe istoricul Nicolae Iorga în pădurea de la Strejnicu din Prahova, precum şi pe profesorul Virgil Madgearu în pădurea de la Snagov.

„Horia Sima va comenta ulterior, în memoriile sale: «În noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1940, trebuie clar precizat, nu a fost ucis marele istoric Nicolae Iorga, ci execrabila figură a omului politic Nicolae Iorga»“, consemnează Puiu Dumitru Bordeiu, doctor în istorie, autorul volumului „Mişcarea Legionară în Dobrogea anilor 1940-1944“, apărută la Editura Enciclopedică.

Ion Antonescu şi Horia Sima Corneliu, sub portretul lui Zelea Codreanu Sursa foto wikipedia.org

Şi tot la Hârşova s-a derulat un episod al torturării evreilor din Constanţa, care au fost ridicaţi şi duşi în sediul Mişcării Legionare din aşezarea de pe malul Dunării. La 19 ianuarie 1941, evreul Alexandru Spieghel a fost bătut crunt, legat la stâlpul infamiei şi lăsat în ger să moară. Rănile suferite şi frigul năpraznic i-au curmat viaţa lui Spieghel stârnind în rândul populaţiei o reacţie vehementă împotriva practicilor legionare.

„Modul în care legionarii au conceput «românizarea» comerţului în Dobrogea a generat reacţii justificate de nemulţumire din partea generalului Ion Antonescu şi a opiniei publice. Românizarea era una dintre măsurile considerate salutare de noua guvernare pentru revenirea acestei ramuri economice sub controlul capitalului autohton, întemeiată pe legea comisarilor de românizare, ce intrase în vigoare la 5 octombrie 1940. Comercianţii evrei – cei mai expuşi acestei situaţii - au fost nu de puţine ori victimele unor acţiuni de însuşire, ocupare sau confiscare abuzive de bunuri, mai ales de spaţii comerciale, sechestrare şi maltratare“, notează dr. Bordeiu.

Înlăturarea de la Putere a regimului Antonescu, la 23 august 1944, nu a adus însă legionarilor împlinirea dezideratului de conducere a ţării. Mişcarea Legionară a intrat în vizorul comuniştilor, care au ţinut să pedepsească fie şi simpla simpatizarea cu idealurile naţionalist-creştine ale adepţilor Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu.

Pe aceeaşi temă:

Gogu Puiu, liderul mişcării anticomuniste din Dobrogea. Haiducii Dobrogei îşi aveau centrele de rezistenţă în Babadag şi Delta Dunării

Interviu cu nepoata liderului rezistenţei anticomuniste din Dobrogea

Secretele din dosarul lui Arsenie Boca de la Securitate. Căsătoria cu maica Zamfira şi legăturile legionare ale „pictorului mic burghez fără loc de muncă“


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: