Cazna Cazinoului. Ce conţine mesajul ascuns în anii '50, în zidurile sale, de către deţinuţii politic care au lucrat aici

Cazna Cazinoului. Ce conţine mesajul ascuns în anii '50, în zidurile sale, de către deţinuţii politic care au lucrat aici

Cazinoul din Constanţa Sursa arh Radu Cornescu

Cazinoul din Constanţa ascunde mai multe mesaje în zidurile sale, înscrisurile fiind puse acolo de deţinuţii politic care au lucrat în anii ’50 la repararea edificiului afectat de bombardamente.

Ştiri pe aceeaşi temă

Arhitectul care coordonează acum lucrările de reparaţii, din partea Primăriei Constanţa, apreciatul arhitect Radu Cornescu, a făcut public că un prim mesaj a fost găsit, împăturit, în tencuiala cu care a fost astupată fereastra-scoică dinspre mare (similară celei vizibile pe faţada dinspre Acvariu), decopertată recent. Aceasta se află la etajul 1, în sala de spectacole a Cazinoului şi este situată în oglindă cu fereastra-scoică admirată de pe faleză. 

Extinderea Cazinoului a făcut ca această a doua fereastră-scoică să fie tencuită şi astupată pentru a crea peretele interior al terasei de la mare. Superbul vitraliu, acoperit de extinderea spre mare a Cazinoului, a fost scos la iveală în timpul lucrărilor actuale de reparare a edificiului.

„Era tot o fereastră exterioară, cu privirea spre mare, dar, în urma extinderii etajului 1 în această parte (când s-a realizat Sala Oglinzilor în 1909), ea a fost tencuită pe partea acestei noi săli. Apoi, în 1951-1952, s-a tencuit şi partea dinspre Sala de Spectacole, fereastra fiind ascunsă privirilor până în ziua de astăzi. 

Aici, printre resturile de tencuială care au fost date jos pentru a se decoperta fereastra, a fost găsită bucăţica de sac scrisă de deţinuţii din anul 1951, când coordonator era arhitectul-deţinut Constantin Joja!“, relatează arhitectul Radu Cornescu, cunoscător în detaliu al construcţiei arhitectonice şi al istoriei acestuia. 

Mesajul din zidul Cazinoului

Mesajul era scris pe o bucăţică de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment: „Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţi politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectu Jojea Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A. Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercan Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Voicilă Nicolae, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu“

Mesajul găsit în zidurile Cazinoului din Constanţa Sursa ziuaconstanta.ro / arh. Radu Cornescu

Ferestra-scoică dinspre mare, unde s-a găsit mesajul Sursa ziuaconstanta.ro / arh. Radu Cornescu

Cazinoul din Constanţa a fost grav afectat de bombardamentele ruseşti din cel de-Al Doilea Război Mondial care au ţintit Portul Constanţa. Zona peninsulară din apropierea falezei Cazinoului a fost făcută ruine. Aşa au dispărut case monumentale ale Constanţei (Palatul Manissalian), aşa a fost aproape distrusă Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel. În 1951, Cazinoul era refăcut, cu specialişti aflaţi la îndemână, în temniţele comuniste.

Arhitectul Cornescu aseamănă Cazinoul din Constanţa cu celebrul Château d'If, o fortăreaţă-închisoare construită între anii 1524 şi 1531, pe o insulă în largul apelor Marsiliei, acolo unde, de-a lungul timpului, au fost închise victime ale Inchiziţiei, anti-regalişti sau revoluţionari. 

„Dintre cei 100 de oameni aflaţi în detenţie pentru renovarea Cazinoului au fost aleşi coordonatorii echipei speciale - primul a fost arhitectul Constantin Joja (în primele luni de lucru), urmat de arhitectul Ion Cristodulo (până la terminarea lucrărilor de reparaţii). Ei au fost secondaţi de inginerul Ion Mărăşescu, scenograful Mircea Marosin şi poetul Ion Omescu. În albumul <Ion Cristodulo – pictor, arhitect, scenograf>, realizat în 2012 de fiul său, Apollon Cristodulo, este scris: 

<Lucrau 14 ore pe zi, inclusiv duminica, şi, cu toate că dormeau practic între ruine, sub cerul liber, şi nu rareori rogojinile le erau inundate de valurile mării, erau mulţumiţi că aveau un obiectiv coerent, pentru a cărui realizare întocmai şi la timp primeau mâncare ceva mai multă (pe lângă arpacaş, uneori şi fiertură de organe) şi bătaie ceva mai puţină decât în oricare dintre celelalte locuri de detenţie pe unde se perindaseră. În plus, seara aveau prilejul ca în pântecele decorului suprarealist să se roage împreună, să-şi aducă aminte de casele lor din cealaltă viaţă şi uneori, după cum povestesc cei care au scăpat, să intoneze în surdină cântece populare, arii din opere sau refrene patriotice>. 

Deţinuţii care lucrau la Cazinou au ţinut să se ştie de ei peste timp, fapt relatat în zilele noastre de un supravieţuitor dintre meşterii-deţinuţi, Mircea Nicolae, care a declarat că pe bucăţi de saci de ciment (câteodată şi pe foi de hârtie rătăcite), chiar au scris de câteva ori gândurile lor din acea perioadă.

Pentru că aceste mesaje nu puteau fi expediate, ei au decis ca aceste mesaje să fie îngropate în anumite locuri, care au fost ulterior acoperite cu tencuială sau zidite. Au circulat, după această relatare, fapte sub formă de legendă. Dar iată că, după 68 de ani, respectiva legendă a devenit realitate“, arată arhitectul Radu Cornescu, un pasionat al istoriei vechi a Constanţei, a cărui colecţie de fotografii de arhivă este redutabilă. 

FOTO DREAPTA Arhitectul Constantin Joja, şeful echipei de la Cazino care a scris mesajul găsit acum 

Sursa ziuaconstanta.ro / arh. Radu Cornescu 

Arhitectul Constantin Joja (9 iulie 1908, Craiova - 25 aprilie 1991, Bucureşti), de origine aromână, a fost dedicat păstrării specificului naţional.

Printre proiectele sale de arhitectură se numără: Casa Noica, Beiu; vila Bucureşti; Catedrala Neamului Odessa; clădire administrativă, Canal Dunăre – Marea Neagră; Stadion Constanţa; spital Bucureşti; Liceul Agricol din Poarta Albă; Tribuna Stadionului, Constanţa. Ca proiecte de restaurare a lucrat la: Cazinoul din Constanţa şi Hanul lui Manuc de la Bucureşti.

Arhitectul Joja a câştigat în anul 1942 concursul pentru Catedrala Neamului din Odessa

Dintre scrierile sale amintim: Arhitectura urbană românească din secolul XIX, Cabinetul Fondului Plastic, Bucureşti, 1968; Sensuri şi valori regăsite, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981; Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, Bucureşti,1989; Faţade de sticlă în arhitectura românească (1700-1900), Editura Simetria, Bucureşti, apărută în 2003. În închisoarea comunistă a fost aruncat din cauza convingerilor sale legionare. În Bucureşti există Casa memorială Constantin Joja, care a funcţionat în anii ’90, după moartea arhitectului.

Secretele încă ascunse ale Cazinoului din Constanţa

Liderul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din Constanţa, Paul Andreescu, spune că mai multe astfel de mesaje sunt ascunse în zidurile Cazinoului, puse în borcane. Scrise pe orice fel de material care să reziste timpului, fără să se dezintegreze în tencuială, scrijelite cu frica de a fi văzuţi de gardieni, mesajele sunt acum căutate de urmaşii deţinuţilor, dar şi de specialiştii care repară Cazinoul. 

Vestea găsirii acestui prim mesaj a tulburat fiica unui deţinut politic care a supravieţuit detenţiei, dar care nu mai trăieşte. Femeia vrea să vină la Constanţa, să indice şi alte locuri ascunse unde se află mesaje – aşa cum i-a spus tatăl ei.

Arhitectul Cornescu a fost mai mult decât bucuros să intre în legătură cu fiica unui vechi lucrător la refacerea frumuseţii Cazinoului. Împreună vor căuta secretele ascunse de deţinuţii politic puşi să-şi zidească libertatea, dar şi speranţa, în zidurile simbolului Constanţei. 

Biletul găsit în zid se află acum în posesia unor experţi.

„O perioadă de studiu şi constatări cu aceşti experţi mi-am petrecut-o cu soţii Angela Horvath şi Răzvan Gavrilă, în special cu privire la tâmplăriile (uşi şi ferestre din lemn sau metalice) diverse, precum şi cu privire la geamurile şi vitraliile de la Cazinou. Am constatat că aproape toate trebuie înlocuite cu elemente care să aibă forma şi materialul originar. 

Cel mai mult ne-am sfătuit cu privire la fereastra-scoică simetrică cu cea dinspre Acvariu. Am avut o a doua întâlnire cu cei doi experţi, la Restaurantul Queen Elizabeth, vis-a-vis de Cazinou. Doamna Angela a vrut să-mi dea mie bucăţica de sac scrisă de deţinuţi, dar am refuzat politicos. I-am rugat însă să-mi trimită o scanare după ce calcă documentul, căci fotografia mea cu el mototolit nu era concludentă. 

Asta e toată povestea şi acum gândurile mele o iau razna – oare ce secrete ne va mai dezvălui Cazinoul?“, se întreabă arhitectul Cornescu (foto sursa uct-media.com). 

Foto Călin Gavrilaş

Pe aceeaşi temă: 

Au început lucrările la Cazinoul din Constanţa. Printre ziduri au fost găsite planuri ascunse de deţinuţii care au lucrat la clădire în anii 1950

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: