Salarii la Primăria Cluj: şofer - 3.600 de lei, inspector - 4.600, poliţist - 6.000. „Mediul privat e în urmă şi se gândeşte să aducă indieni, pakistanezi, nepalezi“

Noua legislaţie a salarizării în sectorul public a adus la Primăria Cluj-Napoca salarii de bază de 3.700 de lei pentru un bucătar sau o lenjereasă, 6.000 de lei pentru un poliţist local, 2.500 de lei pentru un necalificat. Economistul Iosif Pop susţine că sunt salarii mai mari decât la privat, dar eficienţa muncii este mult mai mică.

Primăria Cluj-Napoca a publicat, zilele trecute, salariile majorate conform legii pe care le încasează angajaţii începând din 30 septembrie 2017.  În top se află primarul Emil Boc, cu 16.313 lei (3.500 de euro), urmat de cei doi viceprimari cu 14.500 de lei (3.200 de euro) – salarii brute. Sunt singurele lefuri în care s-a menţionat cât se câştigă efectiv, la restul angajaţilor fiind menţionate doar salariile de bază, la care se mai adaugă sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi alte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. Toate salariile următoare sunt salarii de bază. Astfel, un director executiv are salariul de bază 10.005, un şef Serviciu - 8.700 de lei, iar un şef birou 8.033 lei. Un inspector poate obţine între 2.400 şi 4.600 de lei salariu de bază. 

Lenjereasă cu salariu de bază de 3.700 de lei 

Un poliţist local debutant are salariul de bază 1.800 de lei şi poate ajunge, pe parcursul avansării în carieră, la 6.000 de lei. Un şofer poate câştiga între 2.800 de lei şi 3.600 de lei. 

Un bucătar de la cantinele Primăriei câştigă la fel cu o lenjereasă: de la 3.000 de lei până la 3.700 de lei. Un casier primeşte între 2.900 şi 3.600 de lei, un portar - între 2.400 şi 3.000 de lei, un muncitor calificat- între 2.958 şi 3.600, iar un muncitor necalificat – între 2.016 şi 2.510 lei.

Voucher de vacanţă şi sporuri

Angajaţii mai primesc anual şi un voucher de vacanţă de 1.450 de lei. Altre drepturi băneşti sunt: indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor (725 de lei), drepturile salariale pentru activitatea de control financiar preventiv (10% din salariul de bază), majorări de până la 75% din salariul de bază pentru angajaţii care lucrează în compartimentul de muncă cu atribuţii în managementul de proiect, iar angajaţii Poliţiei locale au normă de hrană care poate ajunge până la 32 de lei pe zi. 

Economist: „Mediul privat este în urmă” 

Economistul Iosif Pop, care este şi preşedintele Consiliului Civic Local – un ONG care monitorizează activitatea municipalităţii – a declarat pentru „Adevărul”: „Dacă avem în vedere noile salarii majorate, mediul privat este în urmă, iar în acest context tentaţia de a ajunge în administraţie are cu 2-3 argumente în plus: un salariu foarte bun, solicitare rezonabilă la locul de muncă şi protecţia legii funcţionarului public care asigură stabilitate pe post. Sunt trei elemente importante care pot înclina balanţa pentru o slujbă la stat”. În ceea ce priveşte salariul primarului şi a viceprimarilor, Pop spune că acestea ajung în medie la salariile unor manageri din privat „ aflaţi pe poziţii mijlocii spre top management, depinde de sector, de riscuri, de multe elemente”. 

Va creşte calitatea serviciilor?

L-am întrebat pe Iosif Pop dacă odată cu creşterea salariilor va creşte şi calitatea serviciilor prestate de funcţionarii din Primărie: „Asta ar trebui să se întâmple, dar în fapt nu există şanse reale pentru aşa ceva deoarece la Primărie angajarea e numerică, nu pe productivitate. Există un număr de posturi clasificat la nivel european după supusele primarului, care nu se judecă după rezultatul muncii, ci după schema legiferată.” În ceea ce priveşte, relaţia directă între cetăţeni şi angajaţii Primăriei, Pop susţine: „Nu putem spune că nu se produce o schimbare lentă spre bine, angajaţii au învăţat să nu replice cu duritate. La început erai pus la colţ, însă acuma îţi spun procedura pe un ton mai explicat.”

Diferenţă mare de productivitate faţă de privat

Rezultatul muncii aparatului administrativ este, conform economistului, promptitudinea cu care sunt rezolvate cererile depuse la Primărie: „Dacă ne uităm, cât de mare e birocraţia în Primărie în general ne îngrozim. Pentru a ţi se rezolva o cerere durează în medie 30-40 zile, un document circulă în acest interval la 10 – 12 salariaţi. Într-o întreprindere privată, un circuit de genul acesta ar fi format din maximum trei oameni, astfel şi numărul de cereri rezolvate creşte. Dacă facem un calcul de productivitate orară şi luăm în considerare numărul de documente prelucrate, viteza cu care se lucrează, cât durează ca un document să fie prelucrat, acolo ne dăm seama ce plătim şi cât se munceşte. Diferenţa de productivitate faţă de mediu privat e foarte mare”. 

Mediul privat se gândeşte la indieni, pakstanezi şi nepalezi

Pop susţine că problema cea mai mare a mediului privat este acum lipsa acută de forţă de muncă şi încep să fie luate în calcul soluţii de a aduce muncitori din India, Pakstan, Nepal: „Oferta de slujbe e dezechilibrată faţă de cerere. Mutarea dintr-un sector în altul nu rezolvă cererea. Aici trebuie problema este de unde aducem forţă de muncă proaspătă, cum o calificăm şi pentru asta ne ducem cu gândul la indieni, pachistanezi, nepalezi. Am citit azi o ştire care spunea că un patron din alimentaţia publică a făcut o solicitare să aducă nepalezi”. 

Citeşte şi

O secretară dintr-o comună din România câştiga 23.000 de lei pe lună