Răspunsul la întrebarea care a bântuit cercetătorii de la începutul pandemiei: cât timp ne protejează anticorpii COVID?

Răspunsul la întrebarea care a bântuit cercetătorii
de la începutul pandemiei: cât timp ne protejează anticorpii COVID?

Imunitatea care se dezvoltă în mod natural este suboptimală, spun unii cercetători. FOTO: Shutterstock

Mai multe studii preliminare sugerează că supravieţuitorii infecţiei cu COVID-19 îşi pierd anticorpii asociaţi cu imunitatea pe termen lung în câteva luni după recuperare şi, teoretic, s-ar putea infecta din nou.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai multe studii publicate săptămâna aceasta aruncă o nouă lumină asupra duratei imunităţii dobândite în urma infectării cu COVID-19, arătând că pacienţii îşi pierd anticorpii IgG - anticorpi specifici virusului, care se formează mai lent, asociaţi cu imunitatea pe termen lung - în câteva săptămâni sau luni după recuperare. Majoritatea persoanelor infectate cu COVID-19 produc anticorpi, chiar şi cantităţi mici ale acestor anticorpi pot neutraliza virusul in vitro, potrivit unor lucrări anterioare, relatează The Scientist.



Nu se pot da „certificate de imunitate”


Este o întrebare care a bântuit oamenii de ştiinţă de când a început pandemia: Toţi cei infectaţi cu COVID produc anticorpi - şi, dacă da, cât timp sunt aceştia prezenţi?
 
„Nu foarte mult, sugerează un nou studiu publicat, recent, în Nature Medicine. Anticorpii - proteine protectoare făcute ca răspuns la o infecţie - pot dura doar două-trei luni, în special la persoanele care nu au prezentat niciodată simptome în timp ce erau infectate”, relatează The New York Times.
 
Concluzia nu presupune neapărat că aceste persoane pot fi infectate a doua oară, au  avertizat mai mulţi experţi. Chiar şi un nivel scăzut de anticorpi neutralizanţi puternici pot avea în continuare rol protector, la fel şi celulele T ale sistemului imunitar şi celulele B. Rezultatele oferă un îndemn puternic la prudenţă împotriva ideii de „certificate de imunitate” pentru persoanele care s-au vindecat de boală, au sugerat autorii.
 
Cercetătorii au comparat 37 de persoane asimptomatice cu un număr egal de persoane care au avut simptome, în districtul Wanzhou din China. Au descoperit că persoanele asimptomatice au un răspuns mai slab la virus decât cei care dezvoltă simptome.
Anticorpii au scăzut, la două trei luni după infectare, la niveluri sub pragul pentru un diagnostic pozitiv la 40% dintre persoanele asimptomatice, comparativ cu doar 13 la sută dintre persoanele simptomatice.
 
 

Nu doar anticorpii ne protejează 

 
Mărimea eşantionului este însă mică, iar cercetătorii nu au ţinut cont de protecţia oferită de celulele imune T care pot lupta împotriva virusului pe cont propriu sau pot face noi anticorpi atunci când virusul invadează. Câteva studii au arătat că coronavirusul stimulează un răspuns imunitar robust şi protector la nivel celular.

„Majoritatea oamenilor nu sunt în general conştienţi de imunitatea celulelor T, şi o mare parte a conversaţiei s-a concentrat asupra nivelului de anticorpi", a declarat Angela Rasmussen, un virusolog la Universitatea Columbia.
În afară de celulele T, care pot ucide virusul, persoanele infectate formează aşa-numitele celule B de memorie, care pot genera rapid producţia de anticorpi atunci când este nevoie.
„Dacă găsesc din nou virusul, îşi aduc aminte şi încep să facă anticorpi foarte, foarte repede”, a spus Florian Krammer, virusolog la Şcoala de Medicină Icahn, Muntele Sinai, care a condus mai multe studii asupra anticorpilor coronavirusului.
 
În noul studiu, anticorpii împotriva unei proteine virale au scăzut sub nivelurile detectabile. Dar un al doilea set de anticorpi care vizează aşa-numita proteină spike a coronavirusului - necesară neutralizării virusului şi prevenirii reinfecţiei - erau încă prezenţi. De fapt, aceşti anticorpi păreau să arate un declin mai mic la persoanele asimptomatice decât la persoanele simptomatice. „Anticorpul de neutralizare este cel care contează şi acesta spune o poveste foarte diferită”, a spus dr. Krammer.
 
 

„Este puţin probabil ca oamenii să producă anticorpi de protecţie de lungă durată împotriva acestui virus”

 
 
Un alt studiu, publicat pe 16 iunie pe serverul medRxiv a analizat anticorpii la aproape 1.500 de pacienţi cu coronavirus din Wuhan, China. Cercetătorii au comparat nivelurile lor cu alte trei grupuri: aproape 20.000 de membri ai populaţiei generale; mai mult de 1.600 de pacienţi spitalizaţi din alte motive decât COVID-19; şi mai mult de 3.800 de lucrători medicali, despre care autorii au presupus că au fost „inevitabil” expuşi la virus în primele zile ale pandemiei, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit să dezvolte anticorpi.
 
Ei au descoperit că, în timp ce aproape 90 la sută dintre pacienţii cu COVID-19 aveau anticorpi, respectiv între 1 % şi 5 % dintre indivizii din celelalte grupuri. Autorii concluzionează în lucrarea lor că restul de 10 la sută dintre pacienţii infectaţi fără anticorpi detectabili, în combinaţie cu lipsa de anticorpi din cadrele medicale, sugerează că „după infecţia SARS-CoV-2, este puţin probabil ca oamenii să producă anticorpi de protecţie de lungă durată împotriva acestui virus. ”
 
 

„E nevoie de mai multe studii”

 
 
„În general, aceste rezultate sunt interesante şi provocatoare, dar este nevoie de mai multe cercetări, realizate prin urmărirea unui număr mare de pacienţi de-a lungul timpului”, a declarat pentru Newsweek Daniel Davis, un imunolog la Universitatea din Manchester. "Numai atunci vom şti clar cât de mulţi oameni produc anticorpi atunci când sunt infectaţi cu coronavirus şi cât timp rămân aceştia în corp."
 
Printre explicaţiile rezultatelor diferite sunt cele date de Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional de Alergie şi Boli Infecţioase, care a precizat că metodele de testare sunt diferite, pe de o parte, iar pe de altă parte, persoanele nu au „un răspuns uniform robust la anticorpi”. „Acest fapt poate îngreuna dezvoltarea unui vaccin care funcţionează la fel de bine pentru toţi oamenii”, a concluzionat Fauci. 
 
„Aceste studii evidenţiază nevoia de a dezvolta vaccinuri puternice, deoarece imunitatea care se dezvoltă în mod natural în timpul infecţiei este suboptimală şi de scurtă durată la majoritatea oamenilor”, spune Akiko Iwasaki, imunolog la Universitatea Yale care nu a fost implicat în niciun studiu, citat de New York Times. „Nu ne putem baza pe infectarea naturală pentru a obţine imunitatea de turmă.”
 
 
Citeşte şi
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările