FOTO Cum a ajuns „temniţa savantului nebun“ prima atracţie turistică din Cluj
0„The Dungeon", proiectul unei tinere de 23 de ani, se află de câteva luni pe primul loc în topul recomandărilor din Cluj făcute de site-ul Trip Advisor. Ancuţa Vancea îi invită pe turişti să evadeze din temniţa savantului nebun şi spune că secretul afacerii stă în faptul că „oamenilor le plac imprevizibilul şi misterul".
„Imaginează-ţi o cameră întunecată la subsolul unei clădiri din secolul al XX-lea, ai cărei pereţi sunt căptuşiţi cu piatră şi cărămidă, erodate de trecerea timpului. Pe rafturi aşteaptă cărţi nerăsfoite, borcane prăfuite, iar puţină lumină difuză este oferită de câteva lumânări pâlpâitoare şi felinare mohorâte. O imagine sinistră, dar, în acelaşi timp, incredibil de captivantă prin aerul ei misterios. Făcând câţiva paşi timizi, pătrunzi nesigur în încăperea în care parcă se mai aud ţipetele disperate ale victimelor lăsate în urmă de experimentele eşuate ale Savantului Nebun." Acesta este cadrul în care se desfăşoară jocul „The Dungeon", proiectul Ancuţei Vancea, o tânără de 23 de ani din Cluj-Napoca, aflat de câteva luni bune în topul atracţiilor recomandate de site-ul Trip Advisor în judeţul Cluj. „The Dungeon" (n.r. - carceră subterană) este un joc de tip „room escape" (n.r. - evadarea din cameră) care presupune închiderea turiştilor într-o temniţă, din care pot ieşi doar dacă găsesc şi pun cap la cap indiciile bine ascunse. Deşi a apărut în peisajul turistic din Cluj abia la finalul anului trecut, „The Dunegon" depăşeşte obiective precum Salina Turda, aflată pe locul al doilea în top, Teatrul Naţional, Grădina Botanică, Biserica Sfântul Mihail, Cheile Turzii, Lacul Fântânele şi Cluj Arena.
"O imagine sinistră, dar, în acelaşi timp, incredibil de captivantă prin aerul ei misterios. Făcând câţiva paşi timizi, pătrunzi nesigur în încăperea în care parcă se mai aud ţipetele disperate ale victimelor lăsate în urmă de experimentele eşuate ale Savantului Nebun"
Din descrierea The Dungeon
ÎN CE CONSTĂ JOCUL
„Cheia cu care veţi deschide uşa este formată din trei componente pe care le veţi găsi dacă descoperiţi indiciile ascunse în cameră. Aveţi la dispoziţie 60 de minute", le explică, în limba engleză, Ancuţa Vancea celor patru tineri care, într-o după-amiază de marţi a lunii martie, se aflau în beciul „The Dungeon".
Se aude uşa grea de metal trântindu-se în urma lor şi rămân singuri în aerul răcoros al subsolului slab luminat. Primul lucru care le sare în ochi este faptul că lângă întrerupătorul de la intrare, pe perete, sunt imprimate trei urme de mâini însângerate. Un tunel de câţiva metri îi duce la temniţa din piatră luminată difuz. În mijlocul camerei a fost pusă o masă, însă pentru a afla ce indicii ascunde trebuie să ai curajul să ridici de pe ea un cearşaf însângerat. Sentimentul că te afli cu adevărat într-o temniţă e întărit de faptul că un colţ al camerei a fost delimitat de gratii negre din fier, formând o carceră. Un scaun de tortură şi un raft pe care găseşti substanţe folosite parcă la experimente nebuneşti întregesc atmosfera înfricoşătoare. Dintr-un gramofon răsună o muzică de la începutul secolului al XX-lea. Mai multe detalii precum un halat alb atârnat într-un cuier, o carte poştală îngălbenită adresată Clinicii Chirurgicale Cluj, o geantă medicală din secolul trecut şi o trusă cu mai multe bisturie ruginite îi introduc pe aventurieri în scenariul savantului nebun.
AVENTURĂ INTERNAŢIONALĂ
Suspansul pentru echipa Transilvania, aşa cum şi-au ales numele cei patru turişti aflaţi în temniţă, este cu atât mai mare cu cât se cunosc de puţină vreme. John este din Australia, Michel din Franţa, Mark din Canada şi Gabriel din Brazilia. Ei s-au cunoscut în urmă cu o zi la pensiunea unde sunt cazaţi şi au decis să exploreze împreună oraşul. Pentru a scăpa la timp din temniţa savantului nebun, ei trebuie să-şi pună la contribuţie inteligenţa, simţul de observaţie şi logica. Cei patru au reuşit să găsească indiciile şi au deschis, entuziaşti, poarta temniţei după o oră. „A fost o experienţă unică şi ar fi frumos să avem aşa ceva în Australia. E diferit de alte atracţii turistice şi provocator", a declarat, la final, tânărul australian.
CHEIA MISTERULUI
Indicii se găsesc pretudindeni, unele sunt bune, altele sunt false. Ancuţa a dezvăluit câteva astfel de indicii fără a da prea multe detalii pentru a nu strica misterul. Astfel, tabelul periodic al elementelor chimice, aflat pe unul dintre pereţi, ascunde un anumit cod, indicii se mai pot găsi în ceasul cu cuc ce atârnă pe un perete al temniţei sau pe masa acoperită cu cearşaful însângerat. Urmele roşii de mâini de lângă întrerupător sugerează necesitatea de a închide lumina pentru a găsi indiciul. Împătimiţii acestor jocuri ştiu că indiciile trebuie căutate în câteva locuri clasice, cum ar fi coşul de gunoi, zona din spatele tablourilor. Elemente importante pentru dezlegarea misterului se pot ascunde sub orice: masă, scaun, pat sau chiar sub covor. Toate sertarele dulapurilor trebuie scotocite. Indicii se pot găsi în cărţi, între mobilă şi ziduri sau chiar
în perne.
CODUL INDICIILOR
De obicei, obiectele găsite nu funcţionează singure, ci în combinaţie cu un cod sau cu alte elemente. Ancuţa spune că scenariul conceput de ea se bazează pe numere, litere, culori, obiecte, elemente care combinate conduc spre rezolvarea misterului. „Indiciile nu ţin de o anumită limbă. Nu trebuie să ştii română sau engleză pentru a putea evada din «The Dungeon». Ar fi fost imposibil să legăm indiciile de o anumită limbă pentru că am avut turişti din toată lumea", explică ea. ;
"Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul"
Albert Eistein
O afacere cu mister
Albert Einstein spunea că cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, iar dacă te gândeşti la succesul jocurilor de tip „room escape", avea dreptate. De la această idee şi-a pornit afacerea şi Ancuţa Vancea. „Oamenilor le plac imprevizibilul şi misterul", explică ea de ce turiştii se înghesuie să fie întemniţaţi în laboratorul savantului nebun. E greu să-ţi imaginezi cum ideea de a face o astfel de atracţie turistică i-a venit unei absolvente de Politehnică, la specializarea Inginerie Economică, într-un oraş cu 100.000 de studenţi dintre care foarte mulţi urmează facultăţi la care accentul se pune pe creativitate.
Nici faptul că tânăra a făcut muncă de birou mai bine de trei ani într-o făbricuţă de încălţăminte, în timpul facultăţii, nu te ajută să înţelegi cum a luat naştere această afacere de succes.
O IDEE INGINEREASCĂ
Pentru a concepe acest scenariu de poveste poliţistă ai nevoie de o gândire inginerească temeinică, şi Ancuţa o are. Clujeanca s-a gândit să pornească afacerea anul trecut după ce a terminat licenţa. „Ideea mi-a venit după ce am fost la un astfel de joc în Budapesta. Am fost cu nişte prieteni şi ne-a plăcut foarte mult ideea de a fi închis într-o cameră şi de a evada de acolo. Eu am jucat destul de multe jocuri online de genul acesta şi mi-a plăcut mult să le văd transpuse în realitate, unde sunt mai complicate şi mai logice. Pentru că am jucat foarte mult, am început să vin cu idei proprii, să creez jocuri, să mă gândesc la decoruri şi la o poveste", explică Ancuţa.
BECI DE 300 DE ANI
După ce a terminat licenţa, tânăra a început să-şi pună în aplicare ideea. Prima dată a căutat spaţiul. L-a găsit în centrul oraşului, la subsolul unei cafenele, pe strada Petru Maior din Cluj-Napoca, vizavi de primăria oraşului.
Pentru că fiecare detaliu al poveştii contează, Ancuţa a trebuit să schimbe total scenariul la care se gândise iniţial pentru a se potrivi cu spaţiul găsit. „Am văzut beciul, care e destul de vechi, am înţeles că e de pe la 1700 şi e construit din piatră şi cărămidă, având un perete care mi s-a părut desprins dintr-o temniţă. Întrucât spaţiul acela te duce cu gândul la experimente, la tortură, la o zonă mai ciudată, am zis că ar fi potrivită o poveste a savantului nebun. Deşi ideea de «room escape» o găseşti în marile capitale ale lumii, scenariul de la «The Dungeon» e original. E conceput în întregime de mine", povesteşte clujeanca.
Deşi ideea de «room escape» o găseşti în marile capitale ale lumii, scenariul de la «The Dungeon» e original. E conceput în întregime de mine"
Ancuţa Vancea, întreprinzătoare
SCAUNUL DE TORTURĂ, COMANDAT UNUI TÂMPLAR
Ea nu a vrut să aleagă o poveste cu Dracula sau cu vampiri, de teamă ca lucrurile să nu devină superficiale. „Nu există în Cluj o poveste cu un savant nebun şi nici nu am vrut să inventez eu una cu detalii specifice. Mi-am dorit să le sugerez doar celor care intră prin decoruri şi prin modul în care e alcătuită camera despre ce ar fi putut face acolo un om de ştiinţă pus pe experimente ciudate. I-am lăsat pe ei să-şi folosească imaginaţia", explică tânăra. Pasul următor a fost găsirea decorurilor: „A fost destul de greu pentru că tema «the mad scientist» (n. r. - savantul nebun) se petrece la începutul secolului al XX-lea şi toată atmosfera e mai vintage. Multe obiecte de decor sunt cumpărate de la antichităţi sau sunt comandate. De exemplu, avem un scaun de tortură care a fost comandat de la un tâmplar după o poză pe care i-am arătat-o. Gramofonul l-am cumpărat din Austria", adaugă Ancuţa.
Cea mai importantă investiţie în această afacere este însă timpul pe care l-a petrecut pentru a concepe scenariul şi pentru a face legătura între indicii şi povestea pe care o oferă spaţiul găsit. Pe lângă obiectele achiziţionate, o cheltuială importantă este chiria pentru beciul din zona centrală. Ancuţa este singura angajată, dar datorită faptului că a crescut foarte mult cererea, a fost nevoită să-şi ia un ajutor cu jumătate de normă. „The Dungeon" şi-a deschis porţile în luna octombrie a anului trecut şi la aproape şase luni de atunci se poate mândri că i-au trecut pragul peste 1.000 de persoane (aproape 300 de echipe). „E o atracţie nouă şi are acea parte de mister şi de imprevizibil care prinde foarte bine. Lumea care vine aici postează recenzii pozitive pe Trip Advisor mai mult decât la celelalte destinaţii şi, de aceea, cred că a ajuns în top. Mulţi care vizitează, de exemplu, Grădina Botanică sau alte destinaţii nu lasă o recenzie, dar asta nu înseamnă că obiectivul nu ar avea foarte mulţi vizitatori", explică Ancuţa.
Ea spune că majoritatea celor care vin la „The Dungeon" află de atracţie pe Trip Advisor, întrucât singura promovare se face aici. Clienţii sunt în proporţie de 50% străini. Au venit turişti din SUA, Germania, Israel, Iran, Olanda, Slovenia, Cheia, Canada etc.
ECHIPELE MIXTE SUNT CELE MAI BUNE
Cine crede că provocarea de a evada din temniţa savantului nebun e una simplă se înşală. „Doar 30% din echipe reuşesc să dezlege misterul şi să iasă din «The Dungeon» în 60 de minute. E foarte important ca membrii echipelor să colaboreze între ei. De unul singur e foarte greu. Am observat că cele mai bune echipe sunt cele mixte, formate din băieţi şi fete", povesteşte Ancuţa. Succesul pe care-l are „The Dungeon" a făcut-o pe tânăra antreprenoare să se gândească deja la o nouă poveste şi la o nouă provocare pentru cei care au reuşit să evadeze din temniţa savantului nebun. ;
Preţul biletelor de intrare
Preţul pentru o experienţă marca „The Dungeon" se calculează pe grup, care poate fi între două şi patru persoane, şi este de 100 de lei - preţ întreg - şi de 60 de lei - preţ pentru studenţi şi elevi. Accesul la joc se face doar pe bază de rezervare telefonică sau pe site-ul „The Dungeon". Prima intrare se face la ora 15.00 după-amiaza, iar ultima, la miezul nopţii, orarul acesta fiind valabil în fiecare zi a săptămânii şi în weekend. Aventura nu durează mai mult de 60 de minute.
Părerea specialistului
Traian Almăşan, proprietarul agenţiei de turism City Tour & Events, care oferă tururi ale Clujului pentru turiştii străini, crede că initiativa “The Dungeon” este “o idee genială”. „Proiectul este un succes, sunt convins de asta. E o idee genială care prinde la un anumit tip de turişti. Eu nu sunt adeptul ideeii că trebuie să existe numai oferte turistice culturale, mi se pare că cine vine cu o idee în plus, e un câştig. Proiectul are mare potenţial mai ales că municipiul va fi Capitala Europeană a Tineretului anul viitor.
Sunt sigur că agenţiile de turism vor promova acest obiectiv pentru că e o situaţie în care toată lumea câştigă”, a explicat Almăşan. Faptul că The Dungeon se află în topul lucrurilor de văzut în Cluj al Trip Adviser spune ceva şi despre modul în care sunt promvate celelalte atracţii ale oraşului, e de părere specialistul. Întrebat despre secretul succesului The Dungeon, Almăşan a susţinut: „În momentul de faţă nu e nimic asemănător în oraş. Apoi, mulţi turişti vin la Cluj pentru că e Transilvania şi au o anumită idee despre Transilvania şi pot fi dezamăgiţi dacă nu găsesc aici obiective turistice legate de Dracula, dacă cineva nu-i muşcă de gât sau nu-i sperie. În aceste condiţii, când aceştia văd că există o atracţie de genul The Dungeon, cu temniţe, cu evadare, sunt foarte interesaţi”.
Specialistul a arătat că oraşul Cluj are foarte multe de oferit turiştilor. „Pe partea culturală Clujul are o ofertă foarte importantă. E interesant, de exemplu, că este singurul oraş din lume care are cinci facultăţi de teologie. Apoi, Clujul e locul de naştere al confesiunii unitariene, confesiunea care cunoaşte acum o răspândire rapidă în SUA. Aici este unul dintre cele mai vechi cimitire publice din Europa. Foarte cunoscuţi pentru străini sunt şi artiştii clujeni, de exemplu, Victor Man este artistul Deutsche Bank al anului 2014 în Germania. Despre artiştii clujeni s-a scris foarte mult în presa străină”, a mai arătat Almăşan.
CE ESTE TRIP ADVISOR
Site-ul american Trip Advisor este cea mai folosită sursă de informaţii de către turiştii din întreaga lume pentru a afla detalii în legătură cu hotelurile, restaurantele, mijloacele de transport şi, mai ales, atracţiile pe care le vor găsi în locurile unde-şi vor petrece vacanţele. Pe Trip Advisor sunt postate experienţele personale ale turiştilor care au vizitat respectivele destinaţii.
Acest material a apărut în Weekend Adevărul
Citeşte şi
Şapte paşi pe urma stelelor Michelin din Cluj-Napoca. Obiective turistice de vizitat
Se încarcă comentariile...
