Fostul pacient bolnav de leucemie care s-a făcut asistent medical în Italia: „Mi-au spus că sunt un miracol şi că ceea ce s-a întâmplat nu prea mai ţine de medicină“

Fostul pacient bolnav de leucemie care s-a făcut asistent medical în Italia: „Mi-au spus că sunt un miracol şi că ceea ce s-a întâmplat nu prea mai ţine de medicină“

Silviu a absolvit în această primăvară cursurile facultăţii de asistenţi medicali. FOTO Arhivă personală

Povestea lui Silviu Isopescu (26 de ani), românul care a supravieţuit unei boli grave, deşi medicii nu-i dădeau absolut nicio şansă, i-a impresionat pe italieni. Tânărul şi-a învins boala, dar nu numai atât. Acum, el se pregăteşte să devină asistent şi să-i ajute şi pe alţii să tranşeze în favoarea lor lupta cu cele grave afecţiuni.

Ştiri pe aceeaşi temă

În primăvara anului 2009, Silviu îşi vizita mama, în Italia, chiar înaintea sărbătorilor Pascale, fără să bănuiască măcar turnura pe care urma să o ia viaţa lui, dar şi a întregii familii. La scurt timp după ce a ajuns la Citta di Castello, acolo unde mama sa lucra de câţiva ani, tânărul a început să se simtă din ce în ce mai rău, aparent fără niciun motiv. 
 
„A fost pentru prima dată când am ieşit din ţară, m-am dus să-mi petrec vacanţa la mama. Am ajuns în Italia pe 10 aprilie, iar pe 12 aprilie erau Paştele. Am constatat că mă simt foarte, foarte rău. Vărsam, aveam dureri, mă simţeam îngrozitor. La început am pus starea asta de rău pe seama oboselii pe care o acumulasem pe drum, fiindcă venisem cu autocarul. Dar cum în loc să-mi treacă, mă simţeam din ce în ce mai rău, am fost nevoit să mă duc la medic, în Italia“, rememorează tânărul.
 
Presa italiană a publicat povestea emoţionantă a lui Silviu Isopescu. FOTO: Arhivă personală
 

„Medicii s-au mirat că mai trăiesc“

 
Rezultatele consultului au fost devastatoare pentru Silviu şi pentru mama sa. Dacă iniţial au crezut că are hepatită, medicii italieni au descoperit că suferea de leucemie, iar boala se afla într-un stadiu avansat. Şi ca şi cum nu ar fi fost suficient, probele de laborator au relevat faptul că ficatul său era ca şi distrus, aproape de colaps.
 
„Mi-au spus că am de 40 de ori mai mare bilirubina decât ar fi fost normal. Medicul era surprins că mai trăiesc în condiţiile astea, aşa că a trebuit să repet analizele. Şi au ieşit la fel. Mi-au spus că nu au mai avut pe nimeni cu asemenea rezultate şi chiar dacă au încercat să mă menajeze, am înţeles şi eu gravitatea situaţiei“, povesteşte Silviu.
 
Silviu Isopescu, în timpul orelor de practică la facultate. FOTO: Arhivă personală
 
Românul a fost internat la spitalul de la Perugia. A fost o perioadă cumplită pentru el, cu zeci de analize în fiecare zi, cu un stres enorm şi cu un moral zdruncinat serios. Medicii l-au pus pe listă pentru un transplant de ficat, dar exista o problemă serioasă. Silviu ar fi trebuit, teoretic, să urmeze un tratament agresiv cu citostatice împotriva leucemiei, însă nu s-a putut din cauza ficatului său. O doză prea mare de citostatice i-ar fi putut fi fatală, însă, pe de altă parte, medicii voiau să încerce, totuşi, să-i trateze şi leucemia. Până la urmă, au găsit o soluţie de compromis, cu un tratament cu citostatice mai puţin dăunătoare ficatului. Şi aşa a făcut primii paşi spre ceea ce ulterior avea să fie numit, chiar de către medicii italieni, un adevărat miracol. 
 

„Eşti un miracol“

 
„Îmi făceau analize mereu, îmi luau şi câte 20-22 de eprubete cu probe zilnic. A fost cumplit, tata era încă în România şi nu am vrut să afle la început. Am stat 73 de zile la clinica de hematologie din Perugia, era îngrozitor. Tratamentul mă făcea să mă simt cumplit, îmi era mereu rău, iar mama, care era lângă mine, suferea şi nu mă putea ajuta cu nimic. Dar tratamentul care mi-a fost prescris a început să dea primele rezultate, spre surprinderea şi bucuria medicilor. Ulterior, după mai mult timp, când m-am însănătoşit de tot, mi-au mărturisit că nu credeau că vor reuşi să mă salveze şi că au mai avut cazuri asemănătoare, dar mai puţin grave, care s-au soldat inevitabil cu decese. Mi-a spus-o domnul doctor Franco Aversa, cel care mi-a şi prescris tratamentul. El mi-a spus că în 35 de ani nu a mai trăit aşa ceva şi că faptul că am supravieţuit şi m-am vindecat reprezintă un miracol. S-a exprimat spunându-mi că sunt un miracol şi că ceea ce s-a întâmplat nu prea mai ţine de medicină“, adaugă Silviu.
 
După ce e început să se simtă mai bine, tânărul a primit acordul medicilor să iasă din spital, însă trebuia să revină periodic după externare, pentru a continua tratamentul. Aşa a ajuns la un centru special pentru bolnavi, care aparţinea unei asociaţii italiene, Comitato de la vita „Danielle Chianelli“. Aici i-a cunoscut pe soţii  Franco şi Luciana Chianelli, cei care au investit în acest centru şi l-au pus pe picioare. 
 
„Sunt nişte oameni extraordinari, am stat în acel centru timp de doi ani. Nu au primit bani, au fost mereu alături de mine şi m-au ajutat. Îmi spuneau că îl văd în mine pe fiul lor care murise chiar de leucemie. M-au ajutat foarte mult pe toate planurile, iar personalul centrului mi-a fost de asemenea alături, ajutându-mă“, mai spune tânărul.

Fostul pacient e gata să-i vindece şi pe alţii

Dacă atunci când a fost internat prima dată nu ştia absolut deloc limba italiană, Silviu a învăţat-o în spital şi în centrul în care a locuit. Apoi, o idee interesantă i-a apărut în minte. Ce ar fi dacă, la rândul său, ar ajunge într-o zi să-i ajute şi el pe cei aflaţi în suferinţă? Iar răspunsul şi l-a dat singur. Şi pentru că oricum se ataşase de medicii şi asistenţii de acolo, a decis să le calce pe urme când va deveni adult. 
 
Silviu Isopescu după festivitatea de absolvire a facultăţii. FOTO: Arhivă personală
 
Şi şi-a ţinut promisiunea, a dat la facultate şi a fost admis. În acest an, la începutul lunii aprilie, a avut loc şi festivitatea de absolvire a lui Silviu, care a devenit asistent medical cu acte în regulă. Românul ia acum în calcule să se angajeze chiar la spitalul unde a fost internat ani de zile, mai ales că a rămas în relaţii excelente cu medicii de acolo şi cu asistenţii. 
 
„Aici, în Italia, dacă vrei să fii asistent trebuie să faci trei ani de facultate, aşa cum a fost şi cazul meu. După ce mă voi angaja, voi da şi la masterat, dar deocamdată mă pregătesc pentru concursul pentru post. Mă gândesc să dau examen ca să devin asistent chiar la spitalul unde am fost eu tratat“, punctează Silviu.
 
Până atunci, el a decis să facă tot ceea ce ţine de el pentru a le alina suferinţa bolnavilor. Aşa a cunoscut o tânără din România, aflată şi ea în Italia, care suferă de leucemie. „Am întâlnit o româncă la oncologie pe când eram în practică. Era demoralizată, dar i-am povestit totul despre mine, cum am fost diagnosticat cu boala, cum am luptat cu ea şi cum am învins-o. În cazul ei, boala nu e nici pe departe atât de avansată pe cât era în cazul meu, aşa că a înţeles că are toate motivele să spere, să lupte şi să creadă că se va face bine“, a încheiat Silviu Isopescu.
 
Aici, în Italia, dacă vrei să fii asistent trebuie să faci trei ani de facultate, aşa cum a fost şi cazul meu. După ce mă voi angaja, voi da şi la masterat, dar deocamdată mă pregătesc pentru concursul pentru post. Mă gândesc să dau examen ca să devin asistent chiar la spitalul unde am fost eu tratat, a declarat Silviu Isopescu, asistent medical

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: