Cum s-a schimbat la faţă catedrala celor trei rituri din Cluj-Napoca, unde au slujit Iuliu Hossu, primul cardinal al românilor, şi scriitorul Ion Agârbiceanu

Cum s-a schimbat la faţă catedrala celor trei rituri din Cluj-Napoca, unde au slujit Iuliu Hossu, primul cardinal al românilor, şi scriitorul Ion Agârbiceanu

Catedrala ”Schimbarea la Faţă” din Cluj   FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla

În Catedrala „Schimbarea la faţă“ din centrul oraşului Cluj-Napoca s-au rugat, din 1775 şi până astăzi, şi romano-catolici, şi greco-catolici, şi ortodocşi. A fost construită cu bani de la împărăteasa Maria Tereza şi a fost păstorită şi de episcopul Iuliu Hossu, care a fost arestat de comunişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste drum de statuia Lupoaicei din buricul Clujului se înalţă o clădire bătrână, galbenă, cu turn. Este Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la faţă“, un nume cum nu se putea mai potrivit, cunoscându-i istoricul: în trei secole a aparţinut de trei rituri. Dacă zidurile ar putea vorbi, ar povesti cum călugării catolici din ordinul franciscanilor le-au clădit, cum un om şi-a găsit sfârşitul când s-a prăbuşit turnul, dar şi despre bunătatea şi curajul primului cardinal al românilor, Iuliu Hossu, şi despre scriitorul Ion Agârbiceanu, autorul celebrei nuvele „Fefeleaga“, cel care a slujit la amvonul acestei catedrale.

Oameni simpli, veniţi să-şi deşarte grijile şi să-şi limpezească minţile, s-au rugat între zidurile catedralei de-a lungul timpului –  romano-catolici, greco-catolici, ortodocşi, iar acum greco-catolici. Porţile catedralei au fost şi sunt deschise pentru toţi.

„Actuala Catedrală «Schimbarea la faţă», care se află pe Bulevardul Eroilor, la numărul 10, a trecut, istoric vorbind, prin patru ipostaze succesive: între 1779 şi 1930 a fost romano-catolică, între 1930 şi 1948 – greco-catolică, între 1948 şi 1998 a fost dată în folosinţă ortodocşilor, iar din 1998, prin hotărâre judecătorească, a devenit, din nou, catedrală greco-catolică“, ne explică  Viorica Sabo, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Vechi şi nou FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 

Prăbuşirea turnului

 

Biserica, monument istoric de categoria B, a fost clădită între 1775 şi 1779 de ordinul catolic al călugărilor franciscani, sau al minoriţilor cum se mai numeau aceştia, în locul unei casei şi al unor terenuri dobândite prin schimb. Banii pentru lucrări au provenit dintr-o donaţie a împărătesei Maria Tereza. Viorica Sabo povesteşte că demersuri pentru ridicarea lăcaşului de cult au fost făcute de Sandor Ioan în 1760 şi de Heja Balint în 1775 şi că nu se cunoaşte decât numele unui singur meşter constructor, Eirtner (Kirtner) Francisc.

„La 22 septembrie 1779, când era aproape terminat, turnul se prăbuşeşte din cauza proiectării sau construirii greşite şi moare un om. Împărăteasa Maria Tereza donează 7.000 de florini pentru reconstrucţia turnului. Lucrarea îi este încredinţată arhitectului Johann Eberhardt Blaumann, care a refăcut turnul în 1782“, continuă povestea bisericii Viorica Sabo. Blaumann era arhitectul-şef al Sibiului şi construise deja la Cluj Palatul Banffy, actualul Muzeu de Artă.

Impunătorul lăcaş de cult a fost ridicat din piatră şi cărămidă, în stil baroc, cu altarul dreptunghiular, sacristia (încăperea bisericilor catolice în care se păstrează obiectele de cult şi veşmintele preoţeşti) în partea de sud-est, iar turnul-clopotniţă pe nord-vest, la stradă, putând fi admirat şi azi de pe Bulevardul Eroilor. În interior, clădirea are 43,7 metri lungime, 15,3 metri lăţime, iar turnul este înalt de 28 de metri.

„Frescele de pe cupolă sunt mai târzii, din 1908, şi au fost executate de pictorul Lohr Francisc. A fost făcută şi o restaurare în anul 1968 de către Coriolan Munteanu. Ferestrele, împodobite cu frumoase vitralii, înfăţişează sfinţi din sinaxarul Bisericii Apusene (n.r. – sinaxar înseamnă calendar creştin) şi contribuie din plin la întreţinerea atmosferei de reculegere şi pace din biserică. Geamurile poartă şi stema familiei Ioan Haller, care a fost un nobil din Transilvania, fost patron al minoriţilor în secolul al XVIII-lea, precum şi insigna ordinului minoriţilor“, mai povesteşte purtătorul de cuvânt al episcopiei.
Prin secolul al XIX-lea, actuala catedrală a primit ajutoare din partea unor familii de armeni, de aceea mulţi dintre ei se odihnesc în criptele sale.

Numărul 13, cel aducător de noroc

 

În toamna lui 1930, Episcopia Greco-Catolică a Gherlei şi-a mutat reşedinţa la Cluj-Napoca şi a luat numele de Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Ca să marcheze acest moment, Papa Pius al IX-lea dăruieşte lăcaşul Bisericii Române Unite şi devine catedrală, hramul fiind  „Schimbarea la Faţă“.
Schimbări se produc şi în aspectul ei interior, fiind adaptată cultului oriental: se adaugă iconostas de lemn în stil baroc şi icoane, apar amvonul, sfeşnicele şi scaunul arhieresc, executate de maistrul Keresztes din Tăşnad, judeţul Satu Mare.
Însă în 1948 încep persecuţiile împotriva greco-catolicilor şi mulţi episcopi sfârşesc în închisorile comuniste, netrădându-şi credinţa (imaginea cu cei aceştia mai jos, credit foto: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla).

„De-abia pe 13 martie 1998 a redevenit Catedrală Episcopală a Eparhiei de Cluj-Gherla. Din acea dată, de pe tronul arhieresc al catedralei i-a păstorit pe credincioşii Eparhiei de Cluj-Gherla arhiepiscopul George Guţiu (n.r. – episcop eparhial de Cluj-Gherla între 1990 şi 2002), mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste, unde a petrecut 13 ani“, adaugă Viorica Sabo.
Din 2002, episcop greco-catolic este Florentin Crihălmeanu, numit prin hotărârea Papei Ioan Paul al II-lea, şi tot de atunci, catedrala a fost renovată. 

“Ferestrele, împodobite cu frumoase vitralii, înfăţişează sfinţi din sinaxarul Bisericii Apusene (n.r. – sinaxar înseamnă calendar creştin) şi contribuie din plin la întreţinerea atmosferei de reculegere şi pace din biserică”, Viorica Sabo, purtător de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Uşa cardinalului Hossu era mereu deschisă

 

Biroul lui Florentin Crihălmeanu a fost odinioară al primului cardinal al românilor – a cărui statuetă are şi ea un loc pe acelaşi birou. 

„Iuliu Hossu a fost un om de o statură spirituală, morală şi de o demnitate remarcabile. Apropiaţi de-ai lui, cum sunt Alexandru Nicula (n.r. - care a murit joi, 20 august, la vârsta de 102 ani) şi părintele Silvestru Augustin Prunduş, l-au caracterizat drept un om cu o viaţă spirituală deosebită, foarte puternic, foarte bun, foarte milostiv, dar ferm în ceea ce privea doctrina bisericii şi credinţa. Ştia să îmbine milostivirea cu dreptatea, să nu se lase condus nici de una, nici de cealaltă“, afirmă actualul episcop despre înaintaşul său.

Episcopul Florentin Crihălmeanu şi Papa Francisc, iar mai jos cu Papa Ioan Paul al II-lea  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 

Felicitat de Regele Mihai

 

Hossu a fost doctor în filosofie şi teologie, membru corespondent al Academiei Române, al mai multor fundaţii şi societăţi. Îi ajuta pe studenţii sărmani care voiau să înveţe.

„Îi ţinea chiar aici, la curia episcopală, le dădea nişte funcţiuni ca să nu apară probleme. Era un om al deschiderii. Uşa cardinalului era mereu deschisă. Era un om al vizitelor pastorale, pleca luni de zile în vizite cu caleaşca, cu căruţa, cu ce exista. Făcea distanţe lungi. De aceea a fost numit episcopul vizitelor pastorale, al vizitaţiilor canonice. În timpul detenţiei, cum scrie în jurnalele sale, petrecea foarte mult timp vizitându-şi parohiile în minte“, povesteşte Florentin Crihălmeanu.

Faptul că era iubit de oameni îl arată şi modul în care locuitorii oraşului Gherla şi-au luat la revedere de la el în toamna lui 1930, când şi-a mutat reşedinţa episcopală la Cluj.

„Pe cât de mare era bucuria credincioşilor din Cluj pentru sosirea noului arhiereu, în mijlocul lor, pe atât de mare a fost durerea celora care după petrecerea a 13 ani în mijlocul lor, acum văd plecarea aceluia din oraşul Gherla. (…) tot oraşul cu mic cu mare, ba chiar şi streinii s-au nizuit să evidenţieze rodul conlocuirii de 13 ani. În această zi întreg orăşelul s-a îmbrăcat în haină de sărbătoare. Steagurile treiculori fâlfâiau şi pe casele private, o emoţie de nedescris stăpânea faţa tuturor. Gara a fost împodobită în mod special, la intrare decor frumos cu flori şi drapele. În gară stăteau deja vagoanele pregătite de mai înainte pentru personalul ce avea să-l însoţească pe PS în noua sa cale, în noua lui păstorire“, era descris momentul mutării sale în numărul 13 al publicaţiei „Curierul creştin“ din 1930.

La înscăunarea sa la Cluj a fost felicitat de regele Mihai, printr-un mesaj trimis de secretarul său, de preşedintele Consiliului de Miniştri, de nunţiul apostolic din Bucureşti, reprezentantul Papei în România.
„I s-a reproşat mereu că nu a scris cărţi. El le-a răspuns: «Publicaţi predicile!». Iuliu Hossu predica spontan, avea un limbaj extraordinar, se văd multe metafore simbolice, se folosea mult de moment, loc, ocazie. Este memorabilă predica de la 1918, de la Alba Iulia, când soarele tocmai răsărea dintre nori. S-a folosit de moment şi a zis «cum răsare soarele aşa să fie şi viitorul ţării noastre, luminos»“, subliniază Florentin Crihălmeanu. El a fost cel care a citit proclamaţia de Unire şi tot el i-a înmânat-o regelui Ferdinand. 

Amintiri despre Papa Ioan Paul al II-lea

 
„Biserica este lăcaşul unde se află Casa Domnului, dar nu clădirea e cea care dă tonalitatea bisericii, ci oamenii“, crede episcopul Florentin Crihălmeanu.

A trecut de multe ori pe lângă zidurile catedralei, dar abia după anii ’90, întors de la Roma, a intrat în lăcaş cu o delegaţie de italieni. „Apoi, cunoscând istoricul catedralei, de câte ori treceam prin dreptul ei, făceam semnul crucii şi spuneam: «Doamne ajută să vină înapoi cât de repede şi cât de bine!»“, povesteşte episcopul. Şi a venit în 1998. Iar de atunci, pragul catedralei a fost trecut de înalţi prelaţi din toată lumea – mitropolitul de Pittsburgh, cardinalii Mossa Daoud, Schönborn, de nunţii apostolici de la Roma şi Bucureşti. Acolo, Crihălmeanu a oficiat slujba de înmormântare a fostului episcop George Guţiu, care a fost închis de comunişti. Guţiu a fost ridicat la rangul de episcop în 1990 de către Papa Ioan Paul al II-lea, ceremonia oficială având loc în iunie, acelaşi an, pe stadionul municipal din Cluj. Consacrarea ca episcop a fost făcută de către mitropolitul Alexandru Todea (până în 2005, biserica greco-catolică păstrează aceeaşi formă de organizare ca a bisericii ortodoxe), un alt prelat greco-catolic aruncat de comunişti după gratii, al doilea cardinal al românilor.

Florentin Crihălmeanu îşi aminteşte cu emoţie ziua când Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop auxiliar (ajutor de episcop) de Cluj-Gherla. „Era pe 6 ianuarie 1997, o zi de luni, la Basilica San Pietro. A fost emoţionant momentul celebrativ“, îşi aduce aminte Crihălmeanu. Trei zile mai târziu, a fost întâlnirea dintre el, cei 18 vizitatori ai săi la momentul festiv – câţi aveau voie să ia parte la ceremonial – şi Papă. (foto în dreapta, credit foto: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla) 

„Când a intrat în sala în care mă aflam, mi-a pus mâna pe umăr şi mi-a zis: «Şi eu am fost hirotonit la 38 de ani, episcop auxiliar de Cracovia». Şi toată lumea a râs, iar apoi au început prezentările persoanelor de faţă. Ioan Paul al II-lea a fost un om foarte blând, foarte bun şi cu mult umor, dar un umor fin. Era un om trecut prin viaţă, prin regimul nazist, dar şi prin cel comunist. Avea simţul umorului şi în momente solemne”, povesteşte episcopul clujean. 

Mai puteţi citi:

FOTO Povestea mănăstirii care veghează Clujul de aproape o mie de ani

Poveşti pe ziduri de biserică. Cum au ajuns un leu, un cocoş şi o scroafă pe zidurile unor lăcaşe de cult din Ardeal

Băile Someşeni, staţiune pentru englezi

FOTO Parcul clujean premiat la Olimpiada deschisă de Hitler

FOTO Povestea Lacului fără fund

Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj. Imagine de arhivă FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 

Imagini din aceeasi galerie
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj. Imagine de arhivă FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Bulevardul Eroilor din Cluj în secolul XX. Catedrala ”Schimbarea la Față” e în partea dreaptă   FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj. Imagine de arhivă FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj. Imagine de arhivă FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj. Imagine de arhivă FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Catedrala ”Schimbarea la Față” din Cluj azi. În imagine pictura care redă momentul biblic al Schimbării la față  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Interiorul Catedralei ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Interiorul Catedralei ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Interiorul Catedralei ”Schimbarea la Față” din Cluj azi FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Consacrarea episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihăleamnu, la Roma, de către Papa Ioan Paul al II-lea FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • August 2002. Momentul înscăunării lui Florentin Crihălmenau ca episcop FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Episcopul Florentin Crihălmeanu în biroul său de lucru, care a fost al primului cardinal al românilor FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Episcopul Florentin Crihălmeanu și Papa Ioan Paul al II-lea  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Episcopul Florentin Crihălmeanu și Papa Francisc  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Episcopii greco-catolici care au murit pentru credință în închisorile comuniste   FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Pagini din publicația ”Curierul creștin” din octombrie 1930, unde este descrisă plecarea lui Iuliu Hossu de la Gherla spre noua sa reședință la Cluj FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu, felicitat de Regele Mihai în ”Curierul creștin” din noiembrie 1930   FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • La Cluj. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • La consacrare, în decembrie 1917. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Cluj. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Vizită la Câmpeni. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • La Nicula. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • La Nicula. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Nicula. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Nicula. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
  • Niucla. Primul cardinal al românilor, Iuliu Hossu  FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: