EXCLUSIV Crăciunul care atestă primul dans românesc în Ardeal. Cum au petrecut împreună măcelarii unguri şi români în urmă cu 400 de ani

EXCLUSIV Crăciunul care atestă primul dans românesc în Ardeal. Cum au petrecut împreună măcelarii unguri şi români în urmă cu 400 de ani

Măcelarii au petrecut la cârciuma lui Toma Săbierul de pe strada I.C. Brătianu din Cluj-Napoca. FOTO: Adevărul

“Adevărul” vă prezintă o poveste nouă despre un loc vechi al Clujului, unul dintre acele numeroase locuri pe lângă care trecem aproape zilnic şi nu ne gândim că ar ascunde un trecut captivant. Povestea este despre Crăciunul anului 1605, de când, spun istoricii, ar fi prima atestare documentară a dansului românesc în Transilvania.

Ştiri pe aceeaşi temă

“Să ne imaginăm, aşadar, un Crăciun feeric în vechea cetate a Clujului din 1605, înconjurată de ziduri mari şi cu zeci de turnuri de apărare.
Va fi fost o iarnă plină cu zăpadă care scânteia pe uliţele înguste la lumina geamurilor în seara de sărbători, şi de pe acoperişuri ieşeau alene suluri de fum şi străzile miroseau a cărnuri fripte şi a cozonaci”, spune istoricul clujean Vasile Lechinţan.
 
Crăciun la cârciuma lui Toma Săbierul 
 
Acesta a descoperit printre miile de dosare de arhive, care de care mai pline de taine  omeneşti, pitite în limbile vechilor vremuri, că prima menţionare a dansului românesc din Transilvania s-a făcut în secolul al XVI-lea.
 
“S-a jucat şi dans maghiar şi dans românesc”, se arată într-un document dintr-un proces care s-a judecat în aprilie 1606, la Cluj.  Acel act vorbeşte despre scandalul iscat de Crăciunul din 1605, în cârciuma lui Toma Săbierul, unde petrecuseră măcelari maghiari şi români. Motivul gâlcevei ar fi fost că Mihai Lăutarul ar fi cântat prea mult măcelarilor români, spre nemulţumirea măcelarilor unguri.
 
 “Însă acestui scandal, urmat de proces, datorăm prima atestare documentară a dansului românesc din Transilvania şi, probabil, printre primele menţiuni şi pentru dansul maghiar”, susţine istoricul. 
 
Principele şi măcelarii  

Se ştia că principele Transilvaniei urma să-şi petreacă sărbătoarea Crăciunului în Cetatea Clujului, la lucrările Dietei. A şi venit în decembrie 1605, cu întreaga sa suită. Atunci, principe era Ştefan Bocskay, născut la Cluj-Napoca. Se afla la cârma principatului din primăvara anului 1604, după o perioadă de neorânduială şi jafuri când aventurierul Basta şi comisarii imperiali de la Viena făcuseră legile. 
 
 Mai ales fiind de loc din oraşul de pe Someşul Mic, trebuie găzduit cum se cuvine. Consiliul orăşenesc a dat ordin să fie acceptaţi şi măcelari din afara Cetăţii, adică şi măcelari români. Asta doar pentru a se asigura că se găsesc destule bunătăţi din carne pe piaţă. Astfel, ei au putut să-şi vândă produsele şi măcelari dinafara oraşului, nu doar măcelarii breslaşi din urbe.
 
„Astfel îi găsim în Cluj, de sărbători, şi pe măcelarii români din Feleacu şi Dezmir“, afirmă Lechinţan.  
“Însă acestui scandal, urmat de proces, datorăm prima atestare documentară a dansului românesc din Transilvania“  
istoricul Vasile Lechinţan 
 
 
Gâlceava a pornit de la Mihai Lăutarul 
 
Acesta mai spune că, după  un post lung, ţinut cu străjnicie, cel al Crăciunului, bucuria românilor din Evul Mediu era deosebit de mare, iar jocurile (n.r. a se înţelege dansurile) de sărbători au venit prin secole până la noi.
 
Nu se ştie câţi măcelari români au petrecut de Crăciunului lui 1605, la cârciuma lui Toma Săbierul (Cziszar Tamas) de pe strada Regelui (acum strada I.I.C, Brătianu), însă au sărbătorit alături de clujeni maghiari şi s-a lăsat cu scandal deoarece Mihai Lăutarul (Hegedus Mihaly) a cântat prea mult măcelarilor români.
 
 “Deosebit de important este, aşadar, acest document care împinge spre secolul al XVI-lea atestarea dansului românesc şi implicit a muzicii româneşti, a modului de viaţă spirituală  şi de civilizaţie a românilor transilvăneni”, susţine istoricul clujean.
 
În anul 1605, în fondul arhivistic numit “Socotelile oraşului” figurează 4 măcelari români în cartierul Străzii de Mijloc (Media, azi Bdul Eroilor), printre care Toader din Dezmir şi Dumitru Grama din Dezmir, 3 în cartierul străzii Lungi (Longa, azi Bdul 21 Decembrie 1989), 2 în cartierul Cetatea Veche (zona actualei pieţe a Muzeului), 1 în cartierul străzii Lupului (azi str. M. Kogălniceanu) şi 1 în cartierul străzii Mănăşturului (azi str. Memorandumului).  
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: