Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Patrik Bindea trăieşte mai ieftin în paradisul din Bali decât într-o garsonieră în Cluj. FOTO Captură video
Patrik Bindea trăieşte mai ieftin în paradisul din Bali decât într-o garsonieră în Cluj. FOTO Captură video

Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.

În esenţă, românul nu a vrut în prima fază să facă o comparaţie de ordin turistic, ci să vadă cât de rapid se poate viraliza pe reţelele de socializare o postare despre servicii turistice ieftine într-o destinaţie care este cunoscută drept una de lux. Iar urmarea l-a uimit: oamenii au dat năvală să citească, au cerut detalii, interesul a fost uriaş.

În urma postării lui Patrik reiese concluzia că, uneori, poate fi mai ieftin să trăieşti într-o vilă cu piscină în paradisul din Bali decât într-un apartament modest într-un cartier mărginaş din Cluj sau Bucureşti. 

Totuşi, trebuie spus fără echivoc, constatarea este bazată pe o experienţă punctuală, de două luni, şi are în spate doar un calcul al cheltuielilor cu cazarea, masa şi benzina dintr-o anumită zonă a insulei amintite. Restul costurilor sunt ignorate, ceea ce duce, totuşi, experimentul în zona empirică şi îl face ceea ce chiar autorul postări recunoaşte: o „hackereală” a algoritmului de audienţă de pe reţelele de socializare.

Deşi puţini au observat („orbiţi” de spectaculozitatea informaţiei primare: cazarea şi masa sunt foarte ieftine), românul recunoaşte că serviciile sociale (mai ales cele medicale) sunt un adevărat dezastru în Bali, iar capacitatea insulei de a asigura condiţii precum cele menţionate de el este limitată. Adică experienţa este disponibilă unui număr redus de oameni - căci în resorturile turistice cunoscute din Bali costurile sunt cu mult mai mari decât cele menţionate de Patrick - iar costurile „nevăzute” schimbă de fapt totul.

Patrik susţine că plăteşte o chirie de numai 340 de euro, mai puţin decât ar plăti pentru un apartament mic la periferia Clujului. Lucru care nu se potriveşte însă, deloc, cu preţurile turistice afişate de site-urile de profil pentru insula Bali. 

„Fii atent aici cât costă o lună în Bali! Stau de două luni şi jumătate aici, asa că uite cam care sunt costurile. Pe cazarea asta am dat undeva la 340 de euro pe lună. Nu mi se pare mult având în vedere că vine cam 10-12 euro pe noapte şi locaţia arată super ok”, spune tânărul în timp ce filmează proprietatea aparent de lux pe care a închiriat-o pe un preţ de nimic. Clipul l-a postat apoi pe Instagram.

Acesta mai spune şi că benzina costă de trei ori mai puţin decât în România, iar mâncarea este mai ieftină. „Pe acest scuter dau cam 100 de euro pe lună, dar efectiv merită toţi banii şi nici n-aş sta aici fără scuter. E super fain aici că benzina e foarte ieftină, costă vreo 50 de cenţi, adică vreo 2,5 lei. Practic am făcut cu scuterul undeva la 1.000 de kilometri şi am plătit vreo 20 de euro”, mai povesteşte Patrik.

Mâncarea este potrivit acestuia de cel puţin două sau trei ori mai ieftină în restaurantele locale decât într-un resturant mediu din Cluj sau Bucureşti. „Mâncarea e super ieftină dacă mănânci mâncare indoneziană sau dacă comanzi de la restaurantele lor locale”, adaugă tânărul, iar pe imagine afişează preţul de 3-4 euro pentru o porţie. Ce-i drept, la restaurantele turistice preţurile sunt cu adevărat piperate, n-au nicio legătură cu cele din micile locante destinate băştinaşilor.

        View this post on Instagram                       A post shared by Patrik Bindea (@patrik_bindea)

O privire mai atentă arată însă că vila închiriată nu se află într-o zonă clasică de turism, ci într-o zonă rezidenţială destinată localnicilor. Acolo există unele avantaje (legate de preţuri, dat fiind veniturile foarte mici ale indonezienilor), dar şi o groază de dezavantaje, despre care se vorbeşte puţin sau deloc. Cum ar fi lipsa asistenţei medicale (într-o ţară în care riscuri de îmbolnăvire şi de accident sunt foarte mari), expunerea la infracţionalitatea uriaşă din insula Bali (fără a beneficia de protecţia specială din resorturile turistice), infrastrutura rutieră cu totul precară samd. 

Este ignorat şi detaliul esenţial că posibilitatea de a câştiga un venit decent în insulă este practic nulă, veniturile medii ale localnicilor (şi nu cele ale corporaţiilor internaţionale care deţin resorturile turistice) nedepăşind 200 de dolari pe lună.

Drept urmare, se poate spune că postarea este, de fapt, o încercare de „clickbait” foarte elaborată, în care lucrurile pozitive sunt amplificate la maximum, iar cele negative sunt cu bună ştiinţă ignorate. De fapt, Patrick nu realizează un ghid de turism, aşa cum s-ar putea crede la o primă vedere, ci exploatează apetenţa oamenilor pentru chilipir şi senzaţional. Iar el recunoaşte, oarecum voalat, asta.

Motivul experimentului

Tânărul corporatist a explicat şi de ce a decis să facă acest experiment. Totul a pornit, spune el, de la un experiment pe care voia să-l facă în privinţa TikTok, pentru a vedea dacă poate „hackui” algoritmul platformei de socializare.

„Totul a pornit ca un experiment. Fiind consultant în marketing, mereu studiez şi testez noi platforme, ca să fiu în pas cu ultimele tendinţe. Şi am zis să încerc şi eu TikTok-ul. Eu voiam, de fapt, să fac videoclipuri în care să îi învăţ pe oameni ce ştiu despre marketing, pentru că asta îmi place să fac. Dar, cu o zi înainte, Eliza, prietena mea, făcuse un videoclip similar care strânsese spre jumătate de milion de vizualizări. Şi zic, hmmm, ia să încerc să fac şi eu unul similar şi să testez câteva chestii care am văzut că merg pe TikTok, să văd dacă pot să „hackuiesc” algoritmul. A doua zi m-am trezit cu peste un milion de vizualizări şi sute de comentarii şi oameni care îmi scriau ba pe Instagram, ba pe Facebook şi mă întrebau de numele cazării, cum pot ajunge aici şi tot felul de alte informaţii legate de Bali”, a explicat Patrik.

Vă mai recomandăm şi:

Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “

Imaginea care i-a făcut să exclame până şi pe inspectorii RAR: „E păcat să pui şurub unde poţi lega cu sârmă, adică funie“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite