Clujeanul care se judecă de mai bine de un an pentru obţinerea unui număr de înregistrare. A vrut să afle de ce nu a fost amendat festivalul Untold
0
A dorit să afle de ce Direcţia de Sănătate Publică Cluj nu a amendat festivalul Untold pentru zgomot şi a reclamat angajaţii instituţiei. După mai bine de un an, două procese, o decizie a Curţii Costituţionale, o amendă ce i-a fost dată pentru „încălcarea ordinii de drept” şi zeci de ore petrecute citind legi şi scriind întâmpinări, clujeanul Lucian Todoran porneşte de la zero. Procesul în care cere un simplu număr de înregistrare se rejudecă.
Cât de publice sunt informaţiile de interes public şi cât de transparente sunt instituţiile publice din Cluj – sunt întrebări la care poate să răspundă mai bine decât oricine Lucian Todoran. Tânărul şcolit la King's College London şi la Cambridge îşi petrece o mare parte a timpului liber încercând să obţină în instanţă cele mai elementare informaţii de interes public pe care instituţiile le ţin la secret.
Lucian Todoran (30 de ani) pune de câţiva ani la încercare instituţiile publice din Cluj în ceea ce priveşte Legea 544 privind informaţiile de interes public. „Cetăţeanul Todoran”, cum a ajuns să fie „alintat” pe holurile instanţelor clujene, a demarat mai multe procese după ce instituţii precum Direcţia de Sănătate Publică, Primăria Cluj-Napoca, SC Sala Polivalentă, Ministerul Culturii au refuzat să-i furnizeze cele mai elementare informaţii de interes public. Ultimul proces câştigat a fost cu SC Sala Polivalentă, firma care administrează sala de sport a municipalităţii, şi care a fost obligată să-i pună la dispoziţie contractele de închiriere pentru festivalul Untold. Todoran a fost cel care a atras atenţia Institutul Naţional al Patrimoniului că festivaluri precum Untold, TIFF sau Electric Castle nu plătesc timbrul monumentelor, fapt care a atras începerea unor procese de recuperare a sute de mii de euro.
„Englezii au obiceiul să scrie reclamaţii”
Lucian nu a terminat o facultate de Drept şi nici nu lucrează în domeniu, dar este pasionat de mecanismele de funcţionare ale legii. Crede că probabil un rol în acest sens l-au jucat anii petrecuţi în Anglia: a studiat la nivel de licenţă religia la King s College din Londra şi a făcut un masterat în dezvoltare internaţională la Universitatea Cambridge.
„Englezii au obiceiul ca atunci când nu le place ceva să se plângă prin scrisori, reclamaţii, mai degrabă decât să spună direct. Cine învaţă engleză ştie că unul dintre primele tipuri de scrisori pe care învaţă să le întocmească este <<complaint letter>>. E foarte important să ştii când înveţi engleză să înveţi să întocmeşti o scrisoare în care să te plângi când lucrurile nu merg bine”, explică, amuzat, Todoran. El lucrează în domeniul recrutării de personal, iar în timpul liber pune la încercare transparenţa instituţiilor publice, o activitate care i se pare „foarte interesantă”.
„Procesul”, varianta clujeană
Unul dintre cele mai supra-realiste procese pe care Todoran le-a intentat unei instituţii publice a avut ca obiect obţinere unui număr de înregistrare pentru o sesizare disciplinară: „La începutul lui 2017 am cerut Direcţiei de Sănătate Publică din Cluj să-mi comunice un număr de înregistrare şi n-au vrut. E vorba despre numărul de înregistrare la o sesizare disciplinară pe care am făcut-o, pentru refuzul unor funcţionari ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) de a aplica legea în privinţa verificării depăşirii limitelor de zgomot cu ocazia festivalului Untold 2016. Ei s-au dus acolo şi au făcut ceva măsurători, dar când au aplicat nivelul maxim de referinţă, din câte îmi dau eu seama, l-au luat ostentativ dintr-un standard de pe vremea lui Ceauşescu, care n-avea valoare de act normativ din câte îmi dau eu seama. Astfel, au constatat că nu s-a încălcat normativul”. Procesul a demarat în ianuarie 2017 şi este încă pe rolul instanţelor.
DSP: „petentul nu poate pretinde că le ştie pe toate,
Într-o întâmpinare a DSP se arată: „Prin sesizarea comisiei de disciplină reclamantul dorea nici mai mult, nici mai puţin decât să declanşăm o cercetare disciplinară <<pentru neaplicarea sancţiunilor contravenţionale pentru fapta prevăzută a art 6 it 6 din HG 857/2011...” (producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante care depăşesc limitele maxime stabilita de normele de igienă în vigoare şi care pot crea riscuri pentru sănătatea comunitară ori nerespectarea condiţiilor impuse prin studiile de impact pentru diminuarea riscurilor privind sănătatea populaţiei). Dar aşa cum am explicat în adresa noastră (...) petentul nu poate pretinde doar citind o adresă de informare către Instituţia Prefectului, pe tema determinărilor sonometrice efectuate de DSP Cluj cu ocazia festivalului Untold 2016, că le ştie pe toate, că a înţeles legislaţia specifică din domeniul sănătăţii şi că a devenit competent să decidă cine va fi sancţionat contravenţional.
De la acest moment, cetăţeanul Todoran Lucian a insistat pe o singură temă, sancţionarea cuiva din DSP Cluj: fie pe cel care nu a sancţionat cu amendă contravenţională firma Untold, în anul 2016, fie pe cel care nu a convocat comisia de disciplină la cererea sa, fie pe cel care nu i-a răspuns la întrebarea sa din 27.02.2017 despre stadiul în care se află sesizarea comisiei de disciplină”.
Concluzia DSP a fost: „Ne aflăm astfel în prim proces al absurdului, împachetat formal în Legea privind liberul acces la informaţii publice. Ne aflăm în prezenţa unui cetăţean care foloseşte cu rea credinţă procedurile judiciare, fără să justifice un interes legitim, care a declanşat în aceeaşi perioadă două proces în instanţă, o decizie a Curţii Constituţionale şi două deplasări de la Ministerul Sănătăţii, pe acelaşi motiv că DSP Cluj îi încalcă drepturile”.
Norma care prevede limitele de zgomot este secretă
Totul a pornit de la dorinţa lui Todoran de a afla ce măsuri a luat DSP în privind sesizărilor făcute de clujeni legat de zgomotul produs de festivalul Untold în 2016. El a cerut instituţiei procesele verbale de control efectuate şi legea pe baza cărora s-au făcut verificările sonometrice. Din cauză că i s-a refuzat un răspuns, clujeanul a acţionat în judecată. În paralel, a făcut şi sesizarea disciplinară menţionată mai sus şi a demarat procesul pentru a obţine un număr de înregistrare.
DSP a refuzat să-i comunice legea pe baza căreia a făcut măsurătorile sonometrice pe motiv că standardul este „protejat” de drepturi de autor. „Astfel că am ridicat aşa-numita excepţie de neconstituţionalitate, în care susţineam că e neconstituţională o prevedere din Legea privind standardele naţionale (legată de limitele admisibile ale zgomotului-nr), în care se arăta că standardele naţionale sunt apărate de drepturi de autor. Eu am spus că lucrul acesta e neconstituţional pentru că DSP se folosea de un standard ca să aplice, cel puţin în aparenţă, legea. Aici, eu ca cetăţean aveam dreptul să ştiu pe baza căror documente se aplică legea”, spune Todoran. Judecătorul cauzei a considerat admisibilă excepţia şi a trimis-o la Curtea Constituţională. „Excepţia a fost respinsă, dar Curtea a clarificat o chestiune, care era foarte importantă, anume că STAS-ul respectiv de pe vremea lui Ceauşescu (aplicat de DSP Cluj-nr) nu mai e în vigoare, ci se aplică un Ordin al Ministerului Sănătăţii”, relatează clujeanul.
Amendat pentru spirit civic
Cu toate acestea, cererea privind obţinerea proceselor verbale de control şi a normelor folosite i-a fost respinsă. „Toate instanţele au respins această cerere. Am primit în plus amendă pentru că aş fi introdus cu rea credinţă o cale de atac extraordinară. Am devenit persoana din România responsabilă cu încălcarea ordinii de drept. S-a invocat că am declarat abuziv calea extraordinară de atac: contestaţia în anulare, deoarece am făcut de două ori apel la această cale de atac. Amenda a fost în final anulată, pentru că eu aveam dreptul să utilizez de două ori această cale de atac.”
În 2017, DSP a aplicat amenzi Untold pentru depăşirea limitei de zgomot admise. „Au învăţat şi ei ceva, care este legea şi că trebuie s-o aplice, ceea ce e un lucru îmbucurător”, a precizat clujeanul.
Procesul privind numărul de înregistrare se rejudecă
Procesul privind numărul de înregistrare e pe rolul Tribunalului Cluj, unde a fost trimis în rejudecare. „A fost nevoie să se rejudece deoarece judecătorul care s-a pronunţat iniţial şi a respins cererea a pronunţat o sentinţă, din câte am înţeles eu, netemeinică, în sensul că era de o calitate îndoielnică. Eu am cerut doar numărul de înregistrare pentru sesizarea disciplinară. Eu aveam nevoie de numărul de înregistrare, deoarece, ca să mă plâng cuiva, de exemplu, Ministerului Sănătăţii, aveam nevoie de dovada că am făcut sesizare”, spune Todoran. Clujeanul crede că angajaţii Direcţiei refuză să-şi ancheteze angajaţii care au greşit.
„Cei de la DSP au încercat să obstrucţioneze cererea deoarece ar fi trebuit să-şi cerceteze propriii angajaţi şi n-au vrut să facă lucrul acesta. S-au plâns judecătoarei că aş fi cauzat două controale de la Ministerul Sănătăţii şi când am cerut pe legea informaţiilor publice clarificări cu privire la controale, au refuzat să comunice”, spune Todoran.
Judecătorul copy paste
Curtea de Apel Cluj i-a dat dreptate lui Todoran în sentinţa 6156/2017 prin care a admis recursul, a casat sentinţa pronunţată de Tribunalul Cluj şi a trimis-o spre rejudecare. Petentul a solicitat „reţinerea existenţei unui mod dezordonat, omisiv şi nelegal de judecare a speţei în primă instanţă. Acesta e completat de faptul că trei dintre paragrafele care ar trebui să se refere direct la speţă (pe fila a treia a sentinţei recurate) sunt identice verbatim cu cele dintr-o altă sentinţă pronunţată de acelaşi tribunal şi de aceeaşi secţie, respectiv sentinţa civilă nr. 4490/2017, situaţie care ridică semne de întrebare şi asupra respectării de către instituţia de fond a art.22 alin. (2) al Codului de procedură civilă (Judecătorul are îndatorirea să stăruie , prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale)”. Procesul este şi acum pe rol. Procesul pentru obţinerea unui număr de înregistrare pentru o sesizare la Direcţia de Sănătate Publică Cluj este pe rol din ianuarie 2017.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
