A murit marele istoric clujean Camil Mureşanu

A murit marele istoric clujean Camil Mureşanu

Camil Mureşanu avea 87 de ani. FOTO: radiocluj.ro

Unul dintre cei mai importanţi istorici ai României, academicianul Camil Mureşanu, a murit, sâmbătă, la vârsta de 87 de ani. Preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Mureşanu a scris cărţi de istorie de referinţă despre Iancu de Hunedoara, Istoria Translvaniei şi Istoria României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Trupul lui Camil Mureşeanu va fi depus miercuri, 25 februarie 2015, de la ora 10.00, în foaierul Casei Universitarilor, pentru o slujbă greco catolică şi un  ultim omagiu din partea celor care l-au cunoscut, iar de la ora 13.00 va avea loc înmormântarea în Cimitirului Central, informează Clujulcultural.ro. Mureşanu a fost unul dintre cei mai valoroşi istorici clujeni. Printre lucrările sale de istorie amintim "Iancu de Hunedoara", "Ioan de Hunedoara" , "Istoria militară a poporului român", "Transilvania între medieval şi modern", "Atlas pentru istoria României", "Din istoria Transilvaniei" şi multe altele. Vezi informaţii despre activitatea lui ştiinţifică aici. 
 
Camil Mureşanu: „istoria trebuie să sensibilizez tineret spre marea valoare pe care o reprezintă regimul democratic”

Întrebat într-un intreviu pentru Radio Cluj despre două evenimente despre care copiii noştri ar trebui să înveţe?, Mureşanu a susţinut:” Eu aş opta pentru ceea ce mi-a fost să zic aşa, cu o expresie populară la inimă, încă din perioada în care predam la universitate, cred că tinerii, copiii noştri ar trebui iniţiaţi în ceea ce înseamnă această mare transformare care s-a produs la noi, prin trecerea de la un regim care ştim cum a fost vreme de 50 de ani, la un regim care încearcă, fără a reuşi încă pe deplin, dar încearcă să se îndrepte şi cred că, până la urmă, va reuşi să se îndrepte către un regim democratic, după modelele clasice trasate, odinioară, de revoluţia americană, de revoluţia franceză, sau de alte modele mai evoluate. 
Este un mare moment, prin care cred că noi vom depăşi, chiar şi perioada anterioară celui de-al doilea război mondial, chiar şi perioade mai vechi din istoria noastră, care mai au unele lipsuri, unele deficienţe, neîmpliniri, în ceea ce priveşte această ideală desăvârşire a unui regim democratic. Aşadar, această sensibilizare a tineretului spre marea valoare pe care o reprezintă regimul democratic, constituţional, libertatea de gândire, marile cuceriri într-un cuvânt, ale culturii şi ale civilizaţiei moderne avansate, trebuie să fie un punct în jurul căreia educaţia, făcută prin istorie, trebuie să graviteze. Citeşte întregul interviu aici. 
 
Citeşte şi
 
 
citeste totul despre: