Una din ultimele vizite oficiale ale regelui Carol 1: ziua când şi-a luat adio de la călărăşeni. Istoric: S-a interesat de starea semănăturilor

Carol I a vizitat Călăraşiul pentru ultima dată pe 29 aprilie 1914

Penultima vizită oficială a regelui Carol 1 a avut loc în Cadrilaterul dobrogean pe 29 aprilie, ocazie cu acesta a ţinut cu tot dinadinsul să poposească şi la Călăraşi, pe malul Borcei, oraş pe care îl îndrăgea şi unde mai venise în două rânduri.

Despre această vizită a povestit prof.dr. Constantin Tudor, istoric şi scriitor din Călăraşi care, în urma cercetării documentelor de arhive, a descoperit că regele Carol 1 a fost la Călăraşi, obiectivul vizitei constituindu-l doar Portul.

„Este cunoscut faptul că în lunga sa perioadă ca şef al statului român modern(domnitor în perioada 10 mai 1866 -9 mai 1881 şi rege în perioada 10 mai 1881 – 27 septembrie 1914), Carol I a efectuat multe vizite în judeţele României pentru a cunoaşte personal modul de viaţă al românilor, modul cum lucrează administraţiile locale, urmând ca pe baza observaţiilor personale să propune Guvernului şi ministerelor măsuri în consecinţă.

Până acum, în lucrările monografice apărute la Călăraşi se menţiona faptul că regele Carol I a vizitat urbea de pe Borcea în două rânduri în anii 1890 şi 1904. Despre ambele vizite se găsesc informaţii interesante inserate în paginile Monografiei municipiului Călăraşi – ediţia 2010, publicată la Editura “Pământul” din Piteşti( lucrare cu mai mulţi autori, printre care şi subsemnatul, editată în coordonarea lui Nicolae Ţiripan), precum şi în volumul Colegiul naţional Barbu Ştirbei – 125 de ani, ca are ca autori pe subsemnatul şi pe Nicu Ţiripan, carte apărută în anul 2009 la Editura “Agora” din Călăraşi.

Cercetările noastre recente dovedesc faptul că regele Carol I a efectuat o a treia vizită la Călăraşi, de data această obiectivul vizitei constituindu-l doar Portul Călăraşi”, povesteşte prof. Tudor. 

Istoricul spune că din cauza vârstei înaintate şi a stării de sănătate, în anul 1914 regele Carol I îşi rărise serios deplasările în ţară. Ultima sa vizită oficială a avut loc la Constanţa, pe 1 iunie 1914, atunci când l-a întâmpinat pe ţarul Nicolae al Rusiei, care făcea o vizită istorică în România. Penultima vizită oficială a regelui Carol I avusese loc în zilelele de 28 şi 29 aprilie 1914 în Cadrilaterul Dobrogean. Vizita Familiei  Regale(împreună cu regele s-a aflat regina Elisabeta, alteţele regale Ferdinand şi Maria – viitorii rege şi regină ai României, precum şi prinţul Carol – viitorul rege Carol al II-lea) a început cu o escală în localitatea Budeşti, judeţul Călăraşi. Documentele vremii notează că aici” Majestăţile lor au fost primite de autorităţile locale şi de un numeros public, precum şi de copiii şcoalelor rurale care cântau Imnul naţional. Suveranul a binevoit a adresa cuvântul diferitelor persoane, interesându-se de starea semănăturilor. M.S. Reginei şi Principeselor li s-au înmânat frumoase mănunchiuri de flori”.

S-a navigat pe Dunăre cu yahtul

În Cadrilater, suita regală a vizitat mai întâi oraşul Turtucaia, după care s-a navigat pe Dunăre cu yahtul regal ”Ştefan cel Mare” până la Silistra, unde, după acostare, familia regală a vizitat oraşul şi câteva sate din jur, după care au înoptat la Silistra, într-un imobil special amenajat pentru rege şi însoţitorii săi.
 

„Puţini ştiu însă că atunci când s-a organizat penultima vizită oficială a regelui în ţară, acesta a ţinut ca pe agenda vizitei respective să fie inclus şi Portul Călăraşi. Solicitase acest lucru din respectul deosebit pe care îl purta inginerului Anghel Saligny, după planurile căruia tocmai se finalizaseră două noi construcţii în Portul Călăraşi, construcţii pe care regele a ţinut să le vadă: Căpitănia Portului şi Gara fluvială. Aici, la Gara fluvială, urmau să acosteze vapoarele care făceau legătura directă dintre Silistra şi restul ţării. Ca o curiozitate se cuvine a fi amintit faptul că şi prima vizită la Călăraşi a regelui Carol I, cea din 5 octombrie 1890, fusese ocazionată de punerea pietrei de fundaţie la Podul de la Cernavodă pe care l-a ridicat acelaşi ing. Anghel Saligny. Atunci, în drum spre Cernavodă, regele a făcut un popas la Călăraşi, făcând o vizită şi la recent înfiinţatul Gimnaziu Ştirbei Vodă”, explică istoricul.

Majestăţile Lor, salutate de marinari

Vizita în Portul Călăraşi are loc în dimineaţa zilei de 29 aprilie 1914. 
 

Iată cum este descrisă această vizită a regelui Carol I în Monitorul oficial nr. 24/1914: 

Marţi 29 aprilie, a doua zi de călătorie pe Dunăre. Majestăţile Lor au plecat de la Silistra cu vaporul “Domniţa Florica”, pe canalul Borcei, pentru a vizita Portul Călăraşi. În tot lungul canalului cât şi în port, Majestăţile Lor au fost salutate de echipajele vaselor de comerţ şi bărcilor de pescari, cu urale şi cu pavilioanele lor naţionale. În cursul navigaţiei pe canalul Borcea, vasul pe care se afla regele a fost însoţit atât la ducere cât şi la plecare de vaporaşul “Cernavodă”, pe care se afla un mare număr de excursionişti, care au aclamat tot timpul, precum şi Societatea corală “Freamătul” care a cântat Imnul regal şi alte cântece. La întoarcere, în gura canalului Borcea, vasul “Domniţa Florica” a acostat lângă yahtul “Ştefan cel Mare”, cu care Majestăţile Lor s-au înapoiat la Silistra.

Căpitănia Portului Călăraşi şi Gara fluvială ridicate după planurile ing. Anghel Saligny

După reîntoarcerea de la Călăraşi, în după amiaza zilei de 29 aprilie 1914, vizita regală a continuat în judeţul Durostor, recent încorporat, împreună cu judeţul Caliacra, statului român. Prezent în suita regală, viitorul rege Carol al II-lea avea să consemneze în aminirile sale, publicate în 3 volume în anii 1995-1996: “Marţi, 29 aprilie 1914, după-amiază, excursie în automobil prin judeţul Durostor. Prima oprire o facem la Calipetrovo…Continuăm şi la fiecare sat sunt primiri…Apoi continuăm până la graniţă…Ne întoarcem apoi, seara, la Ostrov, unde, după masă, ne luâm rămas bun de la prefecţii noului teritoriu.”

Singura statuie ecvestră din România

La Călăraşi, pe 9 mai 2008, a fost ridicată singura statuie ecvestră din România a Regelui Carol 1. Regele Mihai, alături de o suită regală a fost invitatul de onoare al evenimentului.

„Sunt bucuros să dezvelesc statuia Regelui Carol I într-o localitate atât de importantă pentru Războiul de Independenţă. Este pentru prima oară dupa Al Doilea Război Mondial când se ridică o statuie a Regelui Carol I în România.

Talentatul sculptor Ivan Mestrovici a dăruit ţării doua mari capodopere: statuia ecvestra a Regelui Carol I şi statuia Regelui Ferdinand. Ambele au fost distruse în timpul dictaturii comuniste. Calaraşiul face astăzi o reparaţie identitară şi statală. Carol I îşi reia locul în Piaţa Centrală a orasului de care a fost legat. Statuia va aminti generaţiilor viitoare de exemplul temeinic pe care Carol I l-a dat României şi fiecărui oraş al ei”,  spus regele Mihai.

48 de ani de domnie: statul modern, ţara îndependentă şi suverană

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România după abdicarea forţată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza.
 

Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

În cei 48 de ani de domnie, cea mai lungă din istoria statelor româneşti, Carol I a obţinut independenţa ţării, datorită căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituţii specifice statului modern şi a pus bazele unei dinastii. A construit în munţii Carpaţi castelul Peleş, care a rămas şi acum una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câştigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei), iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Omul de la care a pornit totul

Carol I este omul de la care a pornit totul: Familia Regală, statul modern, ţara independentă şi suverană. Rând pe rând, an de an, sub domnia acestui Rege european, România a dobândit instituţii, modernitate şi statornicie. ziua de 10 mai 1866 (când a venit la conducerea statului Principele Suveran Carol I)

Câteva date din timpul domniei Regelui Carol I, prezentate de Casa Regală a României:

• •          Primul Rege al României a domnit 48 de ani (cea mai lungă domnie din istoria noastră).

• •          În 1866, Unirea Principatelor Române era ameninţată cu anularea. Numai venirea pe Tronul vacant a unui Principe dintr-o prestigioasă dinastie europeană a salvat fragila construcţie instituţională începută la 1859 de oameni de stat patrioţi.

• •          În timpul domniei lui, România obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman, devenind astfel un stat suveran. Proclamată la 10 mai 1877, independenţa a fost obţinută în urma războiului ruso-româno-turc din 1877–1878, prin lupta armatei române conduse de Domnitorul Carol, şi a fost recunoscută de către Marile Puteri la Congresul de la Berlin.

• •          România devine regat independent şi suveran în anul 1881 (independenţa şi suveranitatea fuseseră recunoscute internaţional încă din anul 1878, prin actul Congresului de la Berlin).

• •          29 iunie / 11 iulie 1866: Adunarea Constituantă adoptă prima Constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate ale timpului.

• •          1867: se introduce sistemul monetar naţional, în anul 1870 fiind bătute în ţară primele monede de aur, argint şi aramă, odată cu înfiinţarea Monetăriei Statului.

• •          1867: Principatele Unite au pavilion separat la Expoziţia Universală de la Paris.

• •          La 15 septembrie 1867, Carol I devine membru de onoare al Societăţii Academice Române, instituită prin Decret Domnesc în 1867, devenită Academia Română, la 30 martie/12 aprilie 1879. Protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române între 1879 şi 1914, regele a lăsat acesteia, prin testament, suma de 600 000 de lei.

• •          În 1867, ia fiinţă şcoala Normală „Carol I“, finanţată din caseta personală a Domnitorului.

• •          La 11 mai 1868 este înfiinţată Societatea Filarmonică Română.

• •          La 31 octombrie 1869 se inaugurează oficial linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, respectiv prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret. În 1906, reţeaua de căi ferate a României avea să ajungă la 3 180 km.2

• •          În timpul domniei Regelui Carol I se inaugurează Palatul Universităţii din Bucureşti (14 decembrie 1869), Palatul Universităţii din Iaşi (21 noiembrie 1897) şi Teatrul Naţional din Iaşi (1 decembrie 1896).

• •          La 12 noiembrie 1871 se inaugurează Uzina de gaz aerian de la Filaret.

• •          La 25 septembrie 1872 se inaugurează Gara de Nord din Bucureşti (numită, până în anul 1888, „Gara Târgoviştii“).

• •          În 1872 îşi încep activitatea Atelierele Căilor Ferate din Bucureşti.

• •          Anul 1872 marchează începutul funcţionării Şcolii Militare de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti şi al Şcolii fiilor de militari din Iaşi.

• •          La 26 decembrie 1872 este introdus în Bucureşti tramvaiul cu cai.

• •          În 1875 se înfiinţează Fabrica de ulei vegetal din Bucureşti.

• •          La 15 decembrie 1875 îşi începe activitatea Banca de Bucureşti (cu capital francez).

• •          La 4 iulie 1876 este fondată Societatea Naţională de Cruce Roşie a României.

• •          În 1879 a fost dată în folosinţă prima linie de cale ferată care a legat Transilvania de Bucureşti, prin inaugurarea liniei Ploieşti – Predeal şi joncţiunea cu calea ferată Braşov – Predeal.

• •          La 17/29 aprilie 1880 se înfiinţează Banca Naţională a României, a 16-a bancă centrală din lume.

• •          Între anii 1880–1883 este amenajat cursul Dâmboviţei.

• •          În 1882 este introdus iluminatul electric la Bucureşti.

• •          La 1 decembrie 1882 se deschide Bursa din Bucureşti, în clădirea Camerei de Comerţ din strada Doamnei. În Monitorul Oficial al României din luna decembrie a anului 1882 au fost publicate cotaţiile bursiere ale primelor companii românesti tranzacţionate.

• •          La 25 septembrie 1883 are loc inaugurarea Castelului Peleş din Sinaia, leagănul Dinastiei române, ridicat de Regele Carol I cu bani provenind din caseta personală.

• •          În 1884 este introdusă, în Bucureşti, prima linie telefonică.

• •          La 1/13 mai 1885 este recunoscută autocefalia Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhatul Ecumenic de la Constantinopol.

• •          În 1885 se deschide Grădina Botanică la Cotroceni.

• •          La 23 aprilie 1887, Catedrala mitropolitană Iaşi este sfinţită, în prezenţa Familiei Regale a României.

• •          În 1888 este inaugurat Ateneul Român.

• •          La 14 martie 1895 se inaugurează, în Bucureşti, Fundaţiunea Universitară „Regele Carol I“, actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Regele Carol I“.

• •          În septembrie 1895 a fost inaugurat Podul Carol I de la Cernavodă, construit la iniţiativa regelui. La data aceea, podul peste Dunăre era cel mai lung pod din Europa continentală.

• •          La 8 iunie 1897 se aşază piatra fundamentală a Palatului „Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie“, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat în anul 1900, prima şedinţă a Consiliului de Administraţie în noul sediu având loc la 15 iunie.

• •          Între anii 1895 – 1910 este modernizat portul Constanţa.

• •          În 1901 este inaugurat Palatul Poştelor din Bucureşti (actualul Muzeu Naţional de Istorie a României).

• •          La 27 ianuarie 1903 este fondată, la Bucureşti, „Confederaţia Patronală UGIR (Uniunea Generală a Industriaşilor din România)“, ce îşi propunea dezvoltarea economică şi modernizarea societăţii româneşti.

• •          În 1904, România ocupă locul al patrulea în Europa, în raport cu numărul populaţiei (după Elveţia, Germania şi Suedia), la numărul de telegrame trimise (peste 2 milioane şi jumătate).

• •          La 17 ianuarie 1906 este promulgată prima „Lege a Brevetelor de Invenţie“ şi se înfiinţează Biroul Brevetelor, denumit astăzi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Anterior, în anul 1879, România produsese prima „Lege a mărcilor“.

• •          La 6 iunie 1906 are loc inaugurarea Expoziţiei Naţionale Române din Bucureşti.

• •          În anul 1906, sub domnia lui Carol I se construiesc 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt în funcţiune şi astăzi.

• •          În 1908 se înfiinţează „Observatorul Astronomic“ cu planetariu („Observatorul Popular“).

• •          În acelaşi an ia fiinţă Direcţia Generală a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă, sub conducerea lui Anghel Saligny.

• •          Sub sceptrul lui Carol I se fondează mai multe universităţi şi colegii naţionale (licee), pe întreg teritoriul ţării, cele mai multe dintre ele funcţionând până în ziua de astăzi.

• •          La 1 decembrie 1912 a fost întemeiată ,,Federaţiunea Societăţilor Sportive din România” (F.S.S.R.), care cuprindea douăsprezece comisii (atletism, fotbal, rugby, scrimă, ciclism, tir, canotaj, tenis, nataţie, gimnastică, oină, sporturi de iarnă). Primul preşedinte al federaţiunii a fost Principele moştenitor Ferdinand. Actualmente, România are 57 de federaţii naţionale sportive.