Românul care i-a ridicat statuie lui Mihai Eminescu la Sorbona. Cum a ajuns celebru peste hotare sculptorul Ion Vlad

Românul care i-a ridicat statuie lui Mihai Eminescu la Sorbona. Cum a ajuns celebru peste hotare sculptorul Ion Vlad

Ion Vlad, artistul care a cunoscut consacrarea la Paris FOTO artindex.ro

Artist de talie universală, sculptorul Ion Vlad, născut în Bărăgan, este românul care i-a ridicat o statuie marelui poet Mihai Eminescu în inima Parisului. Considerat unul dintre artiştii consacraţi ai României, la fel de talentat ca şi marele Brâncuşi, Ion Vlad a cunoscut faima peste hotare.

Ştiri pe aceeaşi temă

 A fost profesor la Institutul de arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, profesor la Academia americană din Paris şi profesor de desen şi sculptură la Sorbona. „Talentul şi profesionalismul au reprezentat cartea sa de vizită în străinătate. Capodopera sa este sculptura lui Eminescu de la Paris, turnată în bronz, la dimensiunea de 250 centimetri înălţime, amplasată în Oraşul Luminii în iunie 1989”, spune Emil Druncea, biograful artistului.

Statuia îl reprezintă, în picioare pe Mihai Eminescu, având o cartea în mână, pe care se poate citi un fragment, în limba franceză din poezia «Odă (În metru antic) » –  “Je ne pensais pas apprendre a mourir/ Jeune a tout jamais, drape dans ma cape” (« Nu credeam să învăţ a muri vreodată/ Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi »). În partea de jos a monumentului se pot citi alte versuri, din poezia « Decebal către popor », de George Coşbuc: « La vie est un bien perdu si tu ne le vis pas comme tu l’aurais voulu » («Viata e un bun pierdut/ De n-o trăieşti cum ai vrut »), iar pe o placă, fixată tot pe postament, se poate citi : «Le plus grande poete roumain. Le dernier grand romantique europeenne. Propagateur de la culture francaise dont l’oeuvre est connue dans 64 langues et cultures du monde”. (« Cel mai mare poet român. Ultimul mare romantic european. Propagator al culturii franceze a cărui opera este răspândită în 64 de limbi şi culturi ale lumii.” 

Sculptura se află în inima Parisului, în preajma Bisericii ortodoxe române „Arhanghelii Mihail şi Gavriil”, la capătul străzii Jean de Bouvais, aproape de Universitatea Sorbona.

Interzis înainte de Revoluţie

Acum, autorităţile din Călăraşi încearcă să-i reabiliteze imaginea, deoarece înainte de Revoluţie era interzis să-i pomeneşti numele. “Din cauza plecării sale a fost văzut ca un transfug. Şi nu numai el, ci şi alţii. Vorbim aici şi despre scriitori care au ales străinătatea, înainte de 1990. Erau scoşi definitiv din memoria comunităţii. Ion Vlad este una dintre cele mai reprezentative figuri ale Călăraşiului. Un veritabil Brâncuşi din Bărăgan. Mulţi ani, Călăraşiul şi Feteştiul, locul unde s-a născut sculptorul, au dus o adevărată bătălie pentru a-l asimila”, povesteşte prof. Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi.

La Sorbona se află originalul

Autorităţile locale încearcă acum să facă o reparaţie morală şi vor să aducă o parte din operele sale în Bărăgan. “Întreaga sa creaţie s-ar fi putut pierde după decesul său. O nepoată care a moştenit apartamentul din Franţa a scos în curtea imobilului toate lucrările. Cineva le-a luat imediat şi le-a dus la în târg de artă. Abia acolo s-a aflat ale cui sunt şi cât valorează. Acum sunt în posesia unor colecţionari. O parte din acestea intenţionăm, cu sprijinul Consiliului Judeţean, să le aducem la Călăraşi”, spune Danciu.

Sculptura de la Sorbona care poartă semnătura lui Ion Vlad. Foto parizian.wordpress.com

În Călăraşi, în curtea liceului Mihai Eminescu există o singură replică după o lucrarea de-a sa care este expusă în faţa Universităţii din Sorbona. Este vorba despre capodopera sa, statuia lui Mihai Eminescu, turnată în bronz, de 2,5 metri înălţime, în oraşul luminii chiar la centenarul naşterii poetului, în iunie 1989.

Pierre Cardin a făcut prima comandă

Deşi s-a născut la Feteşti, în judeţul Ialomiţa, Călăraşiul l-a adoptat pe Ion Vlad(1920-1992) încă din primii ani de viaţă. Nu a cunoscut însă consacrarea în ţară, ci la Paris. Cariera sa fulminantă a început exact în momentul în care a decis să părăsească România. În 1965, la vârsta de 45 de ani începe o nouă viaţă. În anul 1972 i-a fost acordată cetăţenia franceză, iar din 1975 a fost profesor suplinitor de sculptură şi desen la Universitatea Sorbona.

“Existenţa lui Ion Vlad într-o lume diferită, dar nu total necunoscută din perspectiva artistică şi culturală, l-a propulsat de la începutul vieţii franceze pe traiectoria unor lucrări importante cum a fost compoziţia realizată pentru Musique, Diffusion Francaise, o decoraţie murală de 100 de m la Bois-Colombe, dar  şi monolitul Mon cher Paris-Homage a Denys Chevalier, lucrare înaltă de 1,50 m şi realizată în 1979. Amplasată în Jardins des Champs-Elysees, Espace Pierre Cardin, această lucrare originală are o variantă care a fost repatriată. Pierre Cardin este cel de la care sculptorul român primeşte prima comandă, acesta fiind deschizător de drum pentru prezenţa astăzi, a numeroase sculpturi semnate de Vlad, în mai multe colecţii franceze, în 1967 comandându-i cinci sculpturi pentru firmele sale din Paris”, spune criticul de artă  Amelia Dincă.

„Ion Vlad spunea despre sine că este un feteştean care locuieşte la Paris, iar despre sculptura care îl înfăţişează pe marele poet Mihai Eminescu obişnuia să afirme: „Eminescu ar fi sculptat-o la fel”. Iată dovezile curate ale patriotismului său!”, arată Emil Druncea, biograful artistului.

Membru de onoare al Academiei Române

„Sculptorul are lucrări în aer liber sau încorporate în arhitectura unor clădiri simbol pe toate continentele. A primit de tânăr distincţii binemeritate, a fost Laureat al Premiului de stat şi, în finalul vieţii, a fost primit ca Membru de onoare al Academiei Române. În oraşul german Salszgitter există un singur muzeu care aparţine românilor exilaţi, Eliza şi Vladimir Cantaragiu. Prieteni cu sculptorul şi cumpărători ai operelor marelui artist, aceşti români adevăraţi se luptă din anul 1990 cu nimicnicia guvernanţilor care refuză repatrierea fără pretenţii financiare a 36 sculpturi, 104 picturi, alte desene şi colaje, precum şi corespondenţa lor cu artistul, dar şi corespondenţa artistului cu pictorul Corneliu Baba. Din spusele lui Ion Vlad, în România sunt peste 120 sculpturi ale sale, dar publicul a văzut doar câteva”, a explicat Emil Druncea.

Trei neveste de o frumuseţe răpitoare

Cei care l-au cunoscut spun despre Ion Vlad că era vesel, plin de vervă, mare recitator şi iubea femeile. „Dovadă sunt cele trei căsnicii ale sale. Toate soţiile au fost de o frumuseţe răpitoare. Prima a fost actriţă şi poetă, cea de-a doua topmodel, iar ultima, se pare că ar fi fost stewardesă în tinereţe. Nika Gatoski, aşa se numea, era nepoata secretarului general al regelui Carol al-II-lea”, povesteşte scriitorul Emil Druncea, autorul lucrării despre marele sculptor. Şi Ion Vlad provenea dintr-o familie înstărită din Bărăgan. Bunicii săi fuseseră boieri, iar domeniul lor de la Feteşti se întindea până la malurile Borcei.

La Călăraşi, bustul lui Eminescu din curtea liceului care poartă numele poetului

Locul nesfârşitului dor

Chiar dacă a trăit departe de ţară şi s-a întors în România în 1990, artistul povestea mereu cu nostalgie despre Bărăgan. Se declara îndrăgostit iremediabil de locurile natale. „Creştin, plin de legende şi mituri păgâne...născut pe malul Borcei, vedeam valurile dispărând şi noi valuri ridicându-se la orizont. Priveam curenţii trecând şi vântul care lua cu el tot ce era ”în aer”. Nu inventezi roata în fiecare zi. ...Feteştii este leagănul meu, şerpii de apă suiţi pe maluri mi se păreau colonade spre cer, iar scoicile casa misterelor. Este acolo locul nesfârşitului meu dor....Şi azi ” îmi şopteşte bunica” despre fetele din sat care se aruncau în fântâna cu cumpănă pentru a nu fi luate de turci, şi azi ”mă uit” în fântâna aceea şi parcă le aud plânsul. Fântâna Fecioarelor!”, spunea artistul.

Statuia de la Sorbona, text în franceză, Odă(În metru antic)

Înmormântat în cimitirul Montparnasse

Pe 28 ianuarie 1992, artistul a încetat din viaţă, în urma unei intervenţii chirurgicale, iar două zile mai târziu a fost înmormântat în picioare, la fel ca vechii daci, în cimitirul Montparnasse, în apropiere de Brâncuşi.

Statuia de la Sorbona, text în română şi franceză.

Vă recomandăm şi:

Adevărata cauză a morţii lui Mihai Eminescu. Dezvăluirile specialiştilor, la 126 de ani de la moartea poetului

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările