VIDEO De la topor la cleştele hidraulic. Cum a evoluat tehnica de intervenţie la cutremur în ultimii ani

România este o ţară cu risc major de producere a cutremurelor, conform studiilor de hazard seismic. Pentru a îmbunătăţi timpii de intervenţie în acest tip de dezastre, autorităţile au pus accent pe dotarea unităţilor de protecţie civilă cu echipamente moderne.

În cazul cutremurelor de mare intensitate, construcţiile si străzile pot să se fisureze, clădiri civile sau industriale se pot chiar prăbuşi. La fel, pot suferi pagube podurile sau alte elemente de infrastructură şi suprastructură. 

Cele mai vulnerabile sunt clădirile care au fundaţia pe un sol moale, pericolul prăbuşirii fiind mai mare decât în cazul celor construite pe un sol tare şi stabil. 

Misiunea de intervenţie în cazul unor astfel de dezastre revine inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, care au echipamente adecvate şi echipe special antrenate pentru căutarea şi salvarea victimelor.

În ultimele decenii, structura de protecţie civilă, parte a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, a evoluat rapid, având acum specialişti bine pregătiţi şi înzestrare comparabilă cu cea a unor unităţi similare din vestul Europei.

”Dacă după Revoluţie, mulţi ani încă se mai intervenea cu ranga şi toporul, acum cleştii hidraulici sunt echipamentele de bază ale echipelor din cadrul ISU Buzău”, spune Vasile Prahoveanu, purtător de cuvânt al ISU Buzău. 

Recunoaşterea zonei afectate, căutarea victimelor, salvarea, stabilizarea lor şi efectuarea triajului medical, sunt proceduri care se fac cu echipamente de ultimă generaţie. 

La descoperirea supravieţuitorilor, salvatorii din inspectoratele pentru situaţii de urgenţă utilizează acum detectoare video şi acustice dar şi câini special pregătiţi pentru depistarea unor astfel de victime.

”Câinii de căutare au diferite tipologii. Sunt câini olfactivi care ajung după miros la victime, de obicei ciobănescul german, dar şi câini care aşteaptă semnale, bătăi în perete, strigăte, după care canalizează conductorul către sursa acestora”, spune Gabriel Ilie, preşedintele Asociaţiei Kara Dog.

În aproape toate subunităţile de pompieri există echipamente de spart, tăiat şi de salvare de la înălţimi moderne.

”Tehnica de intervenţie în caz de dezastre este mult mai eficientă, mai rapidă. Avem autospecialele de lucru cu apă şi spumă, pe care au fost incluse modul de intervenţie la dezastre, anume, modul descarcerare, autospecialele de descarcerare, autospecială de descarcerare grea, autoscări mecanice, ambulanţe de diferite tipuri, containere multirisc, modul tabără de sinistraţi, generatorul de mare putere, camioane cu braţ hidraulic”, spune Vasile Prahoveanu. 

Potrivit studiilor de hazard seismic, se poate produce oricând un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 de kilometri. Mişcări seismice cu potenţial distructiv pot fi oriunde în ţară.

În urma seismului din 1977, în judeţul Buzău s-au înregistrat pagube importante. Aproape 1.900 de clădiri, din mediul urban şi rural, au fost distruse complet sau avariate. În prezent, în municipiile Râmnicu Sărat şi Buzău există peste 50 de blocuri de locuinţe şi case considerate vulnerabile în cazul producerii unui seism major.