Secretele uimitoare ale culturii Cucuteni. Expert: „Reprezintă cea mai înaltă formă de creativitate umană“

Secretele uimitoare ale culturii Cucuteni. Expert: „Reprezintă cea mai înaltă formă de creativitate umană“

Vase din cultura Cucuteni

Teritoriul ocupat astăzi de România, Basarabia şi Ucraina este bazinul în care s-a dezvoltat prima civilizaţie europeană. Vechiul sistem social, atestat ca precedând cu câteva sute de ani aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic, este cunoscut drept Cultura Cucuteni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primele semne ale existenţei acestei străvechi civilizaţii au apărut în urmă cu peste un secol, datorită cercetătorilor Teodor Burada şi Grigore Butureanu care în 1884 au descoperit fragmente de ceramică şi figurine de teracotă. 
 
După un deceniu de la descoperirea românilor, au fost găsie la sud de Kiev, în localitatea Tripolie, vestigii asemănătoare celor de la Cucuteni. Din acest moment, se vorbeşte despre această civilizaţie ca despre Cultura Cucuteni – Tripolie, chiar dacă românii au fost primii ei descoperitori. 
 
Cultura Cucuteni, veche de peste şase milenii, se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, iar pe teritoriul României era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia. Populaţia avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. 
 
Istoricul buzoian Laurenţiu Grigoraş spune că metoda de construcţie a locuinţelor era una foarte elaborată.

”Cercetând aşezările, am constatat cât de bine realizate din punct de vedere tehnic erau executate locuinţele oamenilor acestei perioade. Gândiţi-vă că vorbim de 4500 înainte de Christos, iar dacă mai adăugăm încă 2.000 de ani, până în zilele noastre, sunt 6.500 de ani. La acest nivel, 6.500 de ani vechime, putem vorbi de locuinţe construite pe platforme din trunchiuri de copaci, podele lutuite, pereţi lutuiţi şi apoi decoraţi cu diverse motive, florale, geometrice, cu instalaţii de încălzit, mă refer la vetre şi de pregătit hrana de asemenea decorate, cu spaţii înconjurătoare destinate unor activităţi care se realizau în comun”, spune istoricul Laurenţiu Grigoraş, directorul Muzeului judeţean Buzău.
 
În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susţinut şi de lipsa necropolelor.
 
Cucutenienii, o populaţie avansată din punct de vedere cultural
 
Oamenii care au trăit pe aceste meleaguri cu peste şase milenii aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi ţesutul, olăritul sau confecţionare de unelte. Potrivit istoricului buzoian, au fost relevate de către cercetători multe indicii conform cărora oamenii nu trăiau deloc haotic, populaţia având la bază o formă de organizare colectivă, fie ea şi primitivă. 
”Un lucru foarte important pentru acea perioadă este faptul că exista o energie socială şi o coordonare a societăţilor respective pentru realizarea unor lucruri care foloseau interesului comun. Aici, cel mai lesne exemplu îl reprezintă acele sisteme de apărare. Vorbim fie de şanţuri, fie de şanţuri cu palisade, pe care oamenii le realizau în comun. Acest lucru denotă faptul că exista o organizare socială, în cele mai mici detalii, în aşa fel încât efortul depus în aceste utilităţi comune să fie făcut de toţi membrii comunităţii”, a declarat Laurenţiu Grigoraş.
Populaţia care a trăit în arealul atribuit culturii Cucuteni a lăsat în urmă numeroase indicii ale unei existenţe înfloritoare, în care arta a avut un rol important. Istoricii spun că pe continent nu exista o altă civilizaţie contemporană acesteia care să fie la înălţimea Culturii Cucuteni, atât datorită ceramicii, în care cei de aici erau maeştri desăvârşiţi, dar şi prin simplitatea mijloacelor pe care le aveau la îndemână, topoare de piatră sau unelte din os. 

 
Unele asemănări au fost identificate cu o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi însă este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni.
 
”Ceea ce s-a dezvoltat în această zonă a Europei constituie cea mai înaltă expresie de creativitate umană. Avem foarte multe mărturii arheologice, iar aici mă refer la ceea ce au produs oamenii acelor vremuri, de la ceramică, unelte, podoabe, ustensile, pe care nu le regăsim în alte părţi ale Europei. Cultura Cucuteni este vârful acestei perioade istorice a umanităţii. Sunt vase cu forme şi decoruri unice, deosebite, vase pictate. Sunt foarte multe aspecte care pot fi invocate în argumentarea celor spuse de mine că în cea perioadă eram în vârf din punct de vedere al exprimării resurselor şi creativităţii umane”, este de părere istoricul buzoian Laurenţiu Grigoraş.

 
Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. Culorile predominante pe vasele ceramicii de Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

 
Pe lângă ceramica de o calitate deosebită, arta cucuteniană a mai lăsat în urmă numeroase statuete antropomorfe, care imită în special corpul feminin, care, în fapt, prezintă zeiţa mamă, cea care ocroteşte, cea care îl primeşte pe om la sânul său. Există şi statuete antropomorfe masculine, dar mult mai rare. Statuetele au dimensiuni diverse şi sunt ornamentate cu motive simbolice.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările