Cât de toxice sunt, cu adevărat, roşiile cu moţ. Specialist: „Putem vorbi despre un exces de substanţe acumulate în fruct”

Cât de toxice sunt, cu adevărat, roşiile cu moţ. Specialist: „Putem vorbi despre un exces de substanţe acumulate în fruct”

Pieţele sunt pline de roşii cu ţugui, pe care comercianţii ni le prezintă ca fiind sănătoase şi neavând la bază decât substanţe permise de legislaţie. Horticultorii ne lămuresc: acel „moţ“ poate fi generat de folosirea stimulentelor pentru coacere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pieţele din România sunt invadate de tomatele cu moţ. Despre acel ţugui, unii cercetători trag un semnal de alarmă, spunând că mucronul apare din cauza folosirii substanţelor chimice în exces pentru a ajunge la o coacere rapidă.
 
Apariţia acestui mucron indică faptul că fructul a fost stimulat şi prin stimulare repetată el s-a acumulat. Moţul poate fi însă şi o caracteristică genetică, un hibrid cultivat la noi în ţară având această proprietate.
 
”Acel mucron din vârful tomatei este generat de doi factori, genetic şi chimic. Cel indus genetic apare la hibridul bulgăresc Prekos, care este cultivat în România. Această tomată, în mod natural, foarte rar formează acest mucron care oricum nu este unul pronunţat. Deci, genetic avem puţine creaţii care manifestă această caracteristică. De regulă, la noi, tomatele care prezintă acest mucron au la bază substanţe chimice pentru polenizare sau pentru maturare forţată a fructelor”, spune cercetătorul Costel Vânătoru, de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.
 
Clienţii merg pe mâna negustorilor şi cumpără fără să pună sub semnul întrebării calitatea roşiilor cu ţugui. Este dificil să alegem o legumă sănătoasă de una plină de chimicale, pentru că numai analizele de specialitate pot determina gradul de toxicitate indus de tratamentele chimice.
”Printr-o analiză de laborator putem şti dacă a fost tratată sau folosit substanţe chimice. Doar laboratorul ne certifică dacă acel mucron s-a format, în cazul în care nu vorbim de un hibrid, un soi care are această caracteristică, în urma folosirii unor substanţe chimice. Ce cantitate sau ce substanţe, nu putem şti numai prin simpla vizualizare a fructului.” Costel Vânătoru, cercetător
Sunt şi veşti bune de la specialişti. Aceştia spun că roşiile cu ţugui, deşi poartă indiciul unui posibil tratament chimic exagerat, sunt sigure consumului dacă sunt autohtone. Românii fac economie până şi la substanţele pentru stimularea plantelor. 
 
”Dacă s-au folosit stimulenţi chimici fără a se respecta regulile de utilizare, putem vorbi de un exces de substanţe acumulate în fruct. De regulă, însă, nu se folosesc substanţe în concentraţii foarte mari din mai multe motive. Pe de o parte, în piaţă sunt retrase substanţele considerate nocive, deci sunt cele cu grad redus de toxicitate acceptate pentru a fi comercializate iar pe de altă parte cultivatorii nu dispun de bani foarte mulţi ca să folosească în exces aceste substanţe chimice, nici măcar pentru fertilizarea de bază, dar să mai vină cu stimulent din acesta de fructificare”, spune cercetătorul Costel Vânătoru. 
 
Legumicultorii români recurg la metode de stimulare a culturilor numai când vremea le este potrivnică.
 
”De regulă, la noi, sunt cultivate pe sol, în tehnologie clasică, iar cu stimulenţii aceştia mai ales pentru polenizare, fecundare, se intervine când condiţiile climatice sunt nefavorabile speciei, fie că vorbim de temperaturi scăzute ceea ce nu am avut în primăvara aceasta ca să folosim la tomate, sau când sunt temperaturi ridicate. La peste 35 de grade Celsius, polenul îşi pierde viabilitatea şi atunci se intervine cu stimulenţii aceştia”, spune horticultorul buzoian.
 
Potrivit specialiştilor din domeniu, substanţele chimice folosite la stimularea tomatelor nu pot fi metabolizate şi eliminate din corp, cea mai mare parte dintre ele se acumulează în grăsimi şi afectează ficatul.
                          

 

citeste totul despre: