Cum au ajuns două expresii clasice să fie folosite pe post de insulte. Ce înseamnă „când o zbura porcul“ sau „te învârţi ca o curcă/gâscă beată“

Cum au ajuns două expresii clasice
să fie folosite pe post de insulte. Ce înseamnă „când o zbura porcul“ sau „te învârţi ca o curcă/gâscă beată“

Dacă vezi porcul zburând înseamnă că ai realizat imposibilul

Expresiile „Când o zbura porcul“ şi „Te învârţi ca o curcă/gâscă beată“ au căpătat de-a lungul timpul sensuri peiorative. Nu mai sunt folosite în doar în sensul de „niciodată“ sau pentru a desemna o persoană agitată, ci şi pe post de insulte din popor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Expresia „Când o zbura porcul“ este foarte cunoscută şi folosită foarte des în limba română. Opinia unanimă a profesorilor este că expresia este sinonimă cu temmenul de niciodată. Cel puţin la bază, deoarece, în timp, expresia a căpătat şi valori sarcastice sau chiar peiorative.

„Când o zbura porcul“ înseamnă că facem aluzie la un lucru care nu se va întâmpla niciodată. De ce a fost ales tocmai porcul pentru a defini imposibilul nimeni nu poate explica exact. Există însă câteva terorii. Se spune că s-a ales acest animal deoarece este prin definiţie leneş, cântăreşte mult şi prefer să stea toată ziua. Deci şansele ca el să zboare vreodată, chiar şi figurativ, în sensul de alergare, sunt minime. De aceea, dacă porcul va zbura vreodată înseamnă că s-a întâmplat o minune, un lucru pe care nimeni nu îl credea posibil vreodată.

În timp, expresia „când o zbura porcul“ a căpătat şi alte valenţe, unele dintre ele chiar jignitoare la adresa persoanei căruia i se adresează. La ţară mai ales expresia era folosită pentru a desemna persoanele leneşe care nu făceau absolut nimic. Li se spunea: „O să faci X sau Y atunci când o zbura porcul“, în sensul că „Ştiu că eşti leneş şi nu eşti în stare nimic“. Tot la ţară copiilor care nu prea aveau tragere să înveţe carte li se spunea că „O să-ţi stea capul la şcoală când o zbura porcul“.

Expresia se mai foloseşte tot cu tentă peiorativă şi când îi transmitem unei persoane că nu aveam încredere în ea, că nu credem să este în stare să facă un anumit lucru. De exemplu „Cred că o reuşeşti să faci acel lucru când o zbura porcul“.

Expresia este folosiă foarte des şi în engleză şi are aceeaşi semnificaţie ca şi în limba română. „When pigs fly“ este folosită tot în sensul de niciodată. Occidentalii o mai folosesc şi atunci când o persoană se străduieşte foarte mult să găsească succesul, dar eşuează de fiecare dată.

„ Atât în limba română, cât şi în engleză expresia este sinonimă cu niciodată. Dacă la început a fost folosită pentru a desemna un lucru imposibil, în timp a devenit şi un apelativ peiorativ atunci când este adresat unor persoane considerate leneşe, mincinoase sau în care nu putem avea încredere. Se foloseşte mai des în sudul ţării, dar cred că fiecare dintre noi a auzit de această expresie“, a spus Mioara Şupeală, profesor de limba română.

De ce se învârte o curcă/gâscă beată

O altă expresie destul de folosită la noi este „Te învârţi ca o curcă/gâscă beată“. Provine tot din mediul rural, deşi nimeni nu poate spune cum arată exact o curcă sau gâscă beată şi cum a ajuns în această stare.

Pe marginea acestei expresii există însă legende. Se spune că demult mai multe gâşte au reuşit să guste din plin din vişinele din damigeana cu vişinată şi toată ziua s-au învârtiti prin curte negăsindu-şi locul. O altă explicaţie mai plauzibilă şi mai aproape de adevăr ne trimite la modul cum erau sacrificate păsările la ţară. Înainte să li se taie gâtul li se dădea alcool, ca să fie mai uşor de prins. În plus după ce sunt decapitate, păsările au tendinţa să se mai învârtă în cerc câteva secunde.

Sensul ei nu are însă nicio legătură sângeroasă cu moartea. Semnifică de fapt o persoană care este foarte agitată şi se mişcă într-una, fără să îşi găsească locul. Şi această expresie este folosită la modul peiorativ atunci când o persoană încearcă să facă un lucru, dar nu reuşeşte decât să îi încurce şi mai tare pe cei din jur

„Expresia este folosită cel mai des atunci când vrem să desemnăm o persoană agitată sau un încurcă-lume, în termini populari, o persoană care nu reuşeşte decât să îi enerveze pe cei din jur în loc să îi ajute“, a mai spus Mioara Şupeală.

Pe aceeaşi temă:

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor

No, de ce vorbesc ardelenii molcom? De unde vin celebrele expresii „ioi“, „tulai, Doamne!“ sau „musai“, de ce în Ardeal se bea „cafia“ şi întâlnirile sunt la „ora doi“

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: