„Zidul ţigănesc“ din Baia Mare, un subiect dezbătut pe plan mondial

„Zidul ţigănesc“ din Baia Mare, un subiect dezbătut pe plan mondial

Gardul a fost construit în anul 2011

Unul dintre cele mai dezbătute subiecte, pe plan naţional şi chiar internaţional, este construcţia „Zidului ţigănesc“ de pe strada Horea. Nu este român să nu fi auzit de povestea sa, care încă face furori. Sute de curioşi au venit la Baia Mare să vadă cu ochii lor dacă zidul de pe strada Horea este act discriminare pentru comunitatea romă sau nu. Mai mult, povestea acestui zid a făcut şi ca CNCD să amendeze primarul băimărean.



Gardul de pe strada Horea, înalt de peste un metru, a fost construit în anul 2011. Încă de pe atunci au apărut primele discuţii despre un posibil caz de discriminare a romilor, municipalitatea replicând că zidul a fost ridicat, de fapt, pentru protejarea copiilor. Construcţia lui a durat aproximativ două luni, iar costurile au fost acoperite din bugetul local. Subiectul a fost preluat şi în presa internaţională.

 
După construcţia acestuia, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării a amendat primarul municipiului spunând că acest zid este un act de segregare. După un an de procese,  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării, în recursul formulat împotriva primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Astfel, completul ICCJ a decis că primarul trebuie să plătească  amenda de 6.000 de lei, pentru construirea gardului de pe strada Horea, fapt care s-a şi întâmplat încă din a doua zi de la amendarea edilului. Cu toate acestea, magistarţii nu au impus şi dărâmarea zidului, fapt care nici nu s-a întâmplat. După aflarea decizie instanţei, edilul a spus că nu va dărâma în niciun caz gardul. „Cred că s-a ales o soluţie de compromis care să mulţumească ambele părţi. Amenda am plătit-o a doua zi după ce am primit-o, toate procesele având la abază anularea ei. Nu mai are niciun rost să discutăm pe această temă. Ce pot să vă spun cu siguranţă este că gardul va rămâne în picioare. Noi am primit o recomandare de-al demola această construcţie, nu vom urma această recomandare şi gata“, a arătat Cătălin Cherecheş. 
 
Gardul construit în urmă cu doi ani, împrejmuieşte două blocuri cu locuinţe sociale în care locuiesc majoritatea persoane de etnie romă. Construcţia gardului a fost blamată şi de reprezentanţii unor organizaţii de apărare a drepturilor romilor, însă locuitorii blocurilor Horea 46A şi 46B spun cu totul altceva. Aceştia arată că acum se simt mult mai în siguranţă şi că niciodată nu s-au simţit discriminaţi. În ceea ce priveşte părerile diferitelor persoane implicate în povestea zidului, romii spun că nimeni nu i-a întrebat niciodată ce părere au ei despre gardul de beton, ci doar că mulţi au venit să facă poze şi au plecat. „O făcut foarte bine că l-au zidit. Mergeau foarte mulţi copii în drum, dădeau cu pietre în maşini. O gândit bine ce-au făcut. Nu ne simtim discriminaţi. E foarte bine că l-au pus“, a spus Maria Lăcătuş, mamă a trei copii. 
 
Reprezentanţii unor ziare internaţionale prezenţi în Baia Mare 

După o vizită de mai bine de patru ore prin toate împrejurimile municipiului Baia Mare, reporterii televiziunii Al Jazeera English s-au arătat puţin dezamăgiţi faţă de ceea ce ştiu că ar trebui să fie la Baia Mare. Poveştile apărute prin mai multe ziare internaţionale au fost demontate chiar de reporterul televiziunii britanice care recunoaşte că gardul de pe strada Horea „nu este chiar un gard“. „Este foarte interesant pentru noi să vedem povestea şi viaţa romilor de aici din România şi din Europa în general. Este ceva ce a atras multă atenţie şi este important pentru noi să vedem ce încearcă primarul să facă. Este controversat şi nou, dar noi suntem aici să încercăm să oferim un tratament echidistant. Primul lucru care ar fi de zis şi o poveste despre care s-a vorbit foarte mult este bazat pe aşa-zisul zid din zona Cuprom. Este evident că au fost multe relatări ireale, pentru că zidul nu este aşa de mare pe cât se povestea şi nici nu încercuieşte blocurile în modalitatea în care alţii spuneau“, a spus Simon McGregor, reporter Al Jazeera English . 

Mai mult, chiar preşedintele Asociaţiei Romilor Ardeleni a vrut să vadă concret, la faţa locului cum arată renumitul zid. Vizita sa a fost una scurtă, însă pe parcursul şederii sale, Matei Lăcătuş s-a arătat dezgustat de o parte din locatarii blocurilor sociale de pe strada Horea. „Astăzi am fost la Baia Mare, la aşa zisul zid. Vă rog să mă credeţi cei care n-aţi fost la acest zid jur că aşa ceva n-am văzut în viaţa mea. O mizerie de nedescris atât în jurul blocurilor cât şi pe scări. Referitor la zid, este vorba de un gard din beton care era strict necesar pentru protecţia copiilor care trăiesc la aceste blocurii“, a arătat preşedintele asociaţiei, pe pagina sa de socializare. Mai mult, acesta s-a arătat indignat de majoritatea romilor care locuiesc dincolo de zid. Mizeria din această zonă, lipsa de implicare a romilor băimăreni sau apelul la mila publică sunt doar câteva din lucrurile de care s-a lovit şi preşedintele ASDRA. „Dragii mei prieteni am văzut ţigani cu femei stând la taclale ,cu cafeaua întro mână şi cu ţigara în cealaltă mână. Când am ajuns cu maşina între blocuri au sărit care de care mai iute crezând că le-am adus ceva . Pot să felicit primăria pentru ideea construiri acestui gard şi pot să le spun aproape tuturor ţiganilor care trăiesc în această mizerie că sunt ruşinea etniei rome“, a încheiat Matei Lăcătuş.

Citeşte şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: