Oraşe dispărute din România: Localităţile dispărute ale Maramureşului

Oraşe dispărute din România: Localităţile dispărute ale Maramureşului

Orasele disparute ale Maramuresului FOTO:panoramio.com

Oraşe dispărute din România şi poveştile lor. Există numeroase aşezări umane care, din diferite motive, au dispărut, acum ele existând doar în documentele vremii. În Maramureă nu se poate vorbi de oraşe în adevăratul sens al cuvântului care au dispărut, însă au existat de-a lungul timpului aşezări dispărute.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din istoricul localităţii Cicârlău aflăm că printre  localităţile  dispărute  de  timpuriu, Coriolan  Suciu în cartea sa (Op. cit., p. 410)  menţionează  localitatea Tamasfalwa (Satul  lui Toma  sau  Tomeşti), la  1493, această  localitate fiind menţionată  alături  de  Cicârlău. Tot din informaţiile furnizate de către Primăria Cicârlău, mai aflăm că locul  ce  se  numeşte  „Sălişte”, în  zona  Horinciei  lui  Tămâian,  a  fost  vatra  acestei  aşezări.
 
Alte  localităţi  dispărute  şi  cu  locul  lor  neidentificat  sunt Szegfalwa (Satul  lui  Ţânţaş), 1493, care aparţinea de  cetatea  Seini, apoi între  Cicârlău  şi  Tăuţii  Măgherăuş, Mogosliget (Lunca  Înaltă, la 1231), dar şi Barthfalwa (tot  între  Cicârlău  şi  Tăuţii  Măgherăuş, la  1493).
 
O altă localitate din Maramureş care ar putea fi încadrată la categoria localităţilor dispărute, este Zazarbanya, directorul Arhivelor Naţionale Maramureş, Clara Guşet ţinând să arate că locaţia exactă a acestei localităţi nefiind cunoscută nici astăzi. 

"Unii spun că ar fi vorba de zona Săsar, dar eu nu cred, alţii vorbesc despre Valea Roşie, cert este că Zazarbanya apare într-un document din secolul al XIV-lea, ulterior această localitate unificându-se cu Rivulus Dominarum. Un document din anul 1327 care pomeneşte de Zazarbanya, un document particular, ca să zicem aşa. 
 
În anul 1329 apare într-un document dat de către Carol Robert care acorda judelui primar al oraşului Baia Mare şi Baia Sprie Corrardus judex civitas Rivuli Dominarum et de Monte Medoi. În 1347 sunt menţionate cele două denumiri, iar după acea perioadă nu mai apare denumirea de Zazarbanya, de unde s-a tras concluzia că s-au unit. Nu putem vorbi de oraşe ân cazul lor, ambele aşezări fiind aşezări miniere. Şi de aici toată discuţia cu atestarea documentară a Băii Mari, 1327 sau 1329", a declarat Clara Guşet, director Arhivele Naţionale Maramureş.  
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: