Enigma aerodromului din „Moromeţii”, făcut pentru „avioanele astea noi, care zburau ca glonţul”. Ce a mai rămas din unitatea dotată cu reactoare MIG 15

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Scenă din filmul ”Moromeţii”
Scenă din filmul ”Moromeţii”

La marginea comunei Siliştea Gumeşti, localitatea moromeţilor lui Marin Preda, există unul dintre cele mai necunoscute aerodromuri din România. Pe pista nefuncţională şi acoperită acum cu buruieni zburau, în urma cu mai bine de cinci decenii, avioane MIG-15. În satul lui Marin Preda a funcţionat o unitate militară de aviaţie, pe locul căreia a fost construită o mănăstire cunoscută în ţară pentru icoanele care au plâns cu lacrimi de mir.

O pistă de doi kilometri lungime, patru clădiri dărăpănate şi amintirile localnicilor este tot ce a mai rămas mărturie despre unitatea militară de aviaţie din satul moromeţilor. Până în 1960, zona era survolată de avioane militare şi sătenii erau vecini cu soldaţii din cazarmă.

Unitatea militară de la Siliştea Gumeşti a fost construită după al Doilea Război Mondial, între anii 1945 şi 1947. Se spune că, iniţial, în cele patru clădiri ale cazarmei, a funcţionat un regiment de vânătoare dotat cu reactoare MIG -15. Unitatea a avut ca scop multă vreme apărarea sudului ţării de posibilele atacuri ale Iugoslaviei condusă la vremea respectivă de Tito. În anii următori, regimentul de vânătoare s-a desfiinţat, dar unitatea militară a rămas fiind  transformată în unitate de radiolocaţie.
 

Cazarma a fost desfiinţată în 1960. Legenda spune că ultimul care a închis unitatea a fost însuşi comandantul care a băgat drapelul în geantă şi a plecat în străinătate cu un avion. În acelaşi an, locaţia a fost transformată în orfelinat.

cazarma silistea

Aerodromul, amintit în romanul” Moromeţii”

Marin Preda, originar din Siliştea Gumeşti, aminteşte şi el de aerodrom în romanul ” Moromeţii”. ” Fiindcă  în apropierea gării, pe întinderea netedă a câmpiei, se construise un aerodrom pentru avioanele astea noi care zburau ca glontul”, scrie Preda în volumul al doilea al romanului amintind de aerodromul din satul său. Tot în volumul al doilea, Preda povesteşte cum Ilinca se mărită cu ” un ofiţer de la aerodrom”. În prezent, la Siliştea Gumeşti, doar bătrânii satului îşi mai amintesc de perioada în care, de  la marginea satului îşi lua zborul avioanele, iar localitatea era vizitată de soldaţi. ” Era o unitate militară de aviaţie. Îmi amintesc că în copilărie avioanele zburau mereu deasupra satului. Ofiţerii din unitate mai veneau prin sat pe la fete. După ce s-a desfiinţat, a funcţionat aici un orfelinat, dar foarte puţin. Acum ce a mai rămas pe lângă mănăstire e în paragină”, povesteşte Stancu Eremia, un sătean de 65 de ani.

Pista aerodromului, loc de testat motoarele 

Pista fostului aerodrom care au are o lungime de doi kilometri nu mai este funcţională pentru aeronave. Vegetaţia a crescut între datele de beton care serveau în urmă cu 50 de ani drept pistă pentru decolarea sau aterizarea MIG-urilor. Locul este însă vizitat de motociclişti care pot vin aici pentru a-şi testa puterea motoarelor în siguranţă.

Nu numai motocicliştii sunt atraşi de pista fostului aerodrom de la Siliştea Gumeşti.

În 2014, aici a fost organizat un eveniment de conducere sportivă. Pe un traseu special amenajat pe pista de doi kilometri  a aerodromului de la Siliştea Gumeşti o echipă de profesionişi  a testat bolizii BMW. 

De la avioane MIG la icoane care plâng

 Mănăstirea ” Sfântul Pantelimon” cunoscută drept mănăstirea din cazarmă este singura din ţară ” dotată” cu aerodrom. Mănăstirea este cunoscută în ţară nu pentru pista de aerodrom, ci pentru minunarea petrecută aici în urmă cu 11 ani.

Minunea s-a întâmplat în 2004 şi este cunoscută în rândul credincioşilor drept ” Jalea icoanelor”.   Stareţul Antonie spune că în acel an s-a rugat la Dumnezeu pentru a înfăptui un miracol care să atragă lumea spre credinţă şi să o întoarcă spre Dumnezeu. „M-am rugat la Dumnezeu să ne dea un semn, să facă o minune pentru a-i îndrepta pe oameni către biserică. S-a întâmplat minunea cu icoanele. Într-o zi o icoană a început să plângă cu lacrimi de mir. Ne-am cutremurat. Lacrimile s-au scurs de pe 2 februarie până în sâmbăta dinainte de Învierea Domnului. Au început să plângă apoi toate celelalte 70 de icoane"a povestit stareţul despre minune.

Antonie Liţă, stareţul mănăstirii de la Siliştea Gumeşti

Antonie Liţă spune că de la prima icoană care a plâns în mănăstirea din cazarmă s-au strâns 12 litri de mir, care a fost împărţit credincioşilor la slujba de Paşti. Minunile s-au ţinut lanţ la Sf Pantelimon în preajma sărbătorii pascale din 2004. Chiar în Săptămâna patimilor, a curs sânge din Sfânta Cruce,  a mai spus stareţul.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite