Fabuloasa poveste a româncei Florica Sas. A ajuns lady în societatea britanică, după ce fusese sclavă în harem

Fabuloasa poveste a româncei Florica Sas. A ajuns lady în societatea britanică, după ce fusese sclavă în harem

Florica Sas (sursă foto: Wikipedia)

Florica Maria Sas, o româncă din secolul trecut care a ajuns din sclavă lady în societatea britanică, a trăit într-o viaţă cât alţii în zece. S-a născut la Aiud şi la doar şapte ani a rămas orfană. Vândută ca sclavă într-un harem din Imperiul Otoman, a fost salvată de un explorator britanic care a luat-o de nevastă şi a transformat-o într-o doamnă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Floricăi Maria Sas s-a născut pe 6 august 1841, la Aiud. Viaţa româncei a fost un şir de întâmpări nefericite şi soarta a purtat-o de la agonie la extaz. A rămas orfană de mamă şi de tată la numai 7 ani şi a fost crescută într-un harem din Imperiul Otoman. La 18 ani, stăpânul haremului a scos-o pe piaţa de robi din Vidin. Destinul a făcut ca la târgul de la Vidin să fie prezent şi britanicul Samuel White Baker, un inginer de căi ferate şi un explorator renumit. Samuel White Baker avea 38 de ani şi a rămas vrăjit la vederea româncei. Impresionat de frumuseţea Floricăi, s-a înscris la licitaţia prin care stăpânul acesteia dorea să o vândă ca sclavă. Tânăra româncă a fost câştigată la licitaţie de Paşa din Vidin. 
 
Britanicul fermecat de româncă nu s-a lăsat până nu a câştigat-o. L-a mituit pe eunucul Paşei şi a reuşit să plece cu fata de 18 ani. Aşa a fost salvată Florica din harem, începând o viaţă nouă alături de Baker, bărbatul de care nu s-a mai despărţit până la finalul vieţii.  
 
Lady Florence Barbara Maria Finnian   
 
Samuel Baker a rămas pe pământ românesc o vreme. S-a angajat la compania engleză care construia calea ferată Cernavodă-Constanţa. Britanicul a vrut să îi ofere româncei salvate din harem o nouă identitate. Ajuns la Constanţa, Samuel a cerut consulului britanic să emită fetei, care nu avea niciun act, un paşaport. El a fost cel care i-a ales şi noul nume: Florence Barbara Maria Finnian. Britanicul a luat-o pe tânără cu el în Anglia. În următorii ani, Florance i-a fost companion lui Samuel în expediţiile întreprinse pe tărâmuri necunoscute. În 1861, ea participă la expediţia făcută de Baker pentru descoperirea izvoarelor Nilului.
 
Exploratorul britanic descoperă lacul Albert şi regiunea împrejmuitoare a Africii ecuatoriale. Rezultatul expediţiei îi sporeşte lui Baker celebritatea şi, alături de el, Florence ajunge un nume cunoscut. În 1865, Samuel o ia de nevastă de Florica şi astfel românca care fusese sclavă devine Lady Baker.

 
Cunoaştea şapte limbi străine
 
Florence era o tânără instruită care vorbea, la 18 ani, patru limbi: româna, maghiara, germana şi turca. Alături de Baker, va învăţa încă trei limbi: engleza, araba şi kiswahili (o limbă africană).
 
Soţii Baker au continuat şi după căsătorie şirul expediţiilor. În 1869, la cererea Heidvului turco-egiptean, Sam Baker a pleacat într-o nouă expediţie în regiunea Nilului, iar Florence l-a însoţit. Lady Baker s-a ocupat de logistica expediţiei şi l-a sprijinit pe explorator cu toate cunoştinţele sale despre tratarea bolilor tropicale, dar şi cu înţelegerea ei asupra mentalităţilor din zona otomană. La Cairo, Sir Samuel Baker a primit de la turco-egipteni gradul de Paşă şi de maior-general în armata otomană. Sub ordinele soţului lui Florence, trece o trupă de 1.700 de ostaşi egipteni. Hedivul îl numeşte pe explorator guvernator general al teritoriului ecuatorial. Expediţia a durat până în 1874. Florence a mai participat, alături de soţul ei, la expediţii de renume în Cipru, Japonia, Africa.
 
Regina Angliei a refuzat să o recunoască 
 
Soţii Baker au revenit în Anglia după 1874 şi s-au stabilit la un conac în Devon. Samuel Baker a încercat să-şi introducă soţia în lumea bună a aristocraţiei britanice. În ciuda trecutului său controversat, care stârnea suspiciunea doamnelor din înalta societate, românca a reuşit să câştige respectul britanicilor. Alături de Baker, a fost o prezenţă constantă în cercurile înalte britanice ale vremii. Singura care a refuzat să o primească oficial şi să o recunoască ca membră a lumii bune din Anglia a fost Regina Victoria.  

 
Lady Baker a murit în 1916. Imediat după moartea sa, prestigiosul cotidian ”The Times” scria despre destinul excepţional al sclavei românce: “Lumea n-a băgat de seamă. Ştirea morţii doamnei Baker a trecut pe locul 2. Pentru că, în ziua în care Lady Baker a trecut în nefiinţă, 8 oameni au fost ucişi la Verdun. Din păcate, povestea unei foste sclave, care a scăpat din harem şi a explorat Africa, a călătorit în lumea largă alături de iubirea ei, a părut un lucru mai puţin important”. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: