Cum şi-a pierdut principele Nicolae titlul regal pentru o femeie măritată. Din iubire, a renunţat la privilegii şi au plecat împreună în exil

Cum şi-a pierdut principele Nicolae titlul regal pentru o femeie măritată. Din iubire, a renunţat la privilegii şi au plecat împreună în exil

Principele Nicolae, fiul preferat al Reginei Maria şi fratele mai mic al regelui Carol al II-lea, a fost decăzut din drepturile regale din cauza unei femei. A preferat să renunţe la titlul de principe, să devină un simplu cetăţean pe nume Nicolae Brana şi să trăiască tot restul vieţii în exil pentru cea pe care a considerat-o femeia vieţii lui.

Ştiri pe aceeaşi temă

Principele Nicolae, Nicky,  aşa cum îl alinta familia, s-a născut la Sinaia, la Castelul Pelişor, pe 5 august 1903, fiind al patrulea copil al cuplului princiar Ferdinand şi Maria. La venirea lui pe lume, principele Carol avea 10 ani, iar surorile Elisabeta şi Mărioara aveau 9 şi respeciv 3 ani. Numele i l-a dat naşul, ţarul Nicolae al doilea al Rusiei. 
 
”Un băieţel frumos, cu nasul cam lung... ochii erau de un albastru intens, cu o privire impunătoare, uneori aproape fioroasă. Un copil independent, capricios, ciudat, chiar imprevizibil, dar seducător, direct, cu o fire deschisă”.

Aşa îl descrie regina Maria pe prinţul Nicky în memoriile sale ”Povestea vieţii mele”. Se spune că micul Nicky a fost copilul preferat al Reginei Maria, dar şi fratele preferat al micului prinţ Carol. „Unchiul însuşi (n.r. - Carol) nu rezista acestei mici fiinţe impulsive, ale cărei ştrengării şi veselii spontane îl amuzau şi îl destindeau. El nu mai putea să se separe de Nicky şi un surâs deosebit era rezervat mereu acestui drăcuşor, care cucerise inimă austeră a regelui”.
 
Nicolae şi-a petrecut primii ani din viaţă la Sinaia, la Castelul Pelişor. Înainte de Primul Război Mondial, la vârsta adolescenţei, Nicky a fost trimis la Colegiul britanic Elton. Se spune că ar fi vrut să urmeze medicina, însa Casa Regală nu i-a permis să-şi continue pasiunea considerând că unui prinţ nu i se putea potrivi decât o carieră militară. În timpul colegiului, prinţul a fost atras de aviaţie şi sport, pasiuni pe care şi le va cultiva şi la întoarcerea în ţară. Pasionat de automobilism şi-a asamblat singur automobilele cu care a participat la raliul şi competiţii internaţionale. 

 
Şi-a întrerupt studiile şi a revenit în ţară la izbucnirea Primului Război Mondial. După moartea regelui Carol I şi urcarea pe tron a tatălui său, Ferdinand I, s-a mutat cu întreaga familie la Palatul Cotroceni din Bucureşti. După război, şi-a reluat studiile în Anglia şi şi-a petrecut următorii ani în străinătate.  Nici în tinereţe şi nici mai târziu nu a fost atras de politică. Nu a vizat coroana regală , fiind atras mai mult de viaţa mondenă şi de distracţie. Se spune chiar că distracţiile tânărului prinţ ar fi deranjat-o pe mama sa, Regina Maria, care i-a atras atenţia să fie mai cumpătat.
 
La un pas de a fi succesor la tronul României
 
Pe fondul scandalului declanşat de relaţia amoroasă a fratelui său Carol cu Zizi Lambrino, principele Nicolae a fost la un pas să devină succesor la tron. În septembrie 1918, Carol fugea la Odessa şi se căsătorea cu iubita lui Zizi. Unele personalităţi politice ale vremii au cerut  proclamarea prinţului Nicolae ca succesor.
 
Printre cei care l-au vrut pe Nicolae succesor la tron s-a numărat Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri Prinţul Carol trebuie decăzut din prerogativele sale; prinţul Nicolae, proclamat în locul său şi pentru el făcută educaţie severă şi serioasă”, îi scria Marghiloman regelui Ferdinand. În noiembrie 1918, Carol accepta desfacerea căsătoriei cu Zizi şi revenea pe poziţia de succesor la tron, astfel că varianta lui Nicolae urmaş al lui Ferdinand nu a mai fost luată în calcul.
 
Amor cu o femeie măritată
 
Principele Nicolae a avut şi el parte de o relaţia amoroasă scandaloasă. A cunoscut-o pe Ioana Dumitrescu Doletti chiar în perioada în care făcea parte din Regenta constituită ca urmare a fugi principelui Carol cu Elena Lupescu. Doletti era o femeie măritată cu un liberal de frunte, pe nume Saveanu. „De o frumusete discutabilă, dar înzestrată cu toate atracţiile viciului, deşteaptă şi şireată”, după cum o descrie în memoriile sale Constantin Argetoianu. În 1931, când idila celor doi a atins apogeul, Ioana avea 29 de ani, iar Nicolae împlinea 28.
 
Relaţia amoroasă a celor doi era subiect de bârfă în lumea mondenă şi a culminat cu un episod scandalos, descris în memorii de Argetoianu, astfel: „Prinţul Nicolae, fratele lui Carol al II-lea, a cunoscut-o la Automobil Club, unde doamna venea să dejuneze cu soţul. Scandalul a izbucnit într-o zi, la poarta Automobil Clubului. Prinţul dejunase cu iubita şi cu soţul ei, coborâseră toţi trei scara şi, când să se despartă, doamna Săveanu, în loc să se urce în maşina conjugală, s-a urcat în cea a Prinţului şi a şters-o fără nicio explicaţie. Săveanu a sărit în a lui şi a pornit după ei. În dreptul Palatului Prinţesei Elena, Prinţul a oprit maşina, a scos garda şi a ordonat arestarea soţului”.
 
În urma scandalului, Săveanu a cerut divorţul. A fost numit consul şi detaşat la Bruxelles, ca un fel de recompensă pentru ”pierderea” soţiei şi muşamalizarea scandalului. Ioana a preluat după divorţ numele de Doletti şi a continuat relaţia cu principele Nicolae.

 
Căsătorie cu scandal
 
La data de 28 octombrie 1931, Nicolae şi Ioana s-au căsătorit, cu acte în regulă, în Tohani, încălcând Statutul Casei Regale. După nuntă a urmat scandalul. La auzul veştii că fratele său, principele Nicolae, a încălcat Statutul Casei Regale şi s-a căsătorit cu Ioana Doletti, Carol al II-lea a făcut tot posibilul să anuleze căsătoria. 
 
“A rămas ca trăsnit. Apoi s-a uitat lung la mine şi m-a întrebat ce facem. L-am întrebat, la rândul meu, dacă era dispus să recunoască faptul împlinit. Pentru nimic în lume, a raspuns scurt şi tăios”, povesteşte Argetoianu despre momentul în care vestea nunţii a ajuns la urechile regelui.
 
În încercarea de a şterge „greşeala“ fratelui său, Carol al II-lea a cerut distrugerea Registrului de Stare Civilă, pentru ca dovada căsătoriei să nu mai existe. Registrul a fost adus la Bucureşti şi rescris în întregime, omisă fiind căsătoria lui Nicolae. Prinţul a păstrat însă o copie de pe registrul iniţial şi a cerut recunoaşterea căsătoriei. 
 
Răgaz de gândire timp de şase luni şi o excursie în străinătate
 
Problema căsătoriei care sfida regulile Casei Regale a ajuns şi subiect de discuţie în Guvern. Cum Nicolae ţinea morţiş să îi fie recunoscută căsătoria cu Ioana Doletti, Carol i-a dat un timp de gândire, în speranţa că va reveni asupra deciziei. I s-a oferit un răgaz de gândire de şase luni şi o excursie în străinătate pentru care se spune că regele Carol al II-lea a plătit 50.000 de franci şi o sumă importantă lunar. Nicolae a plecat în voiajul pe care fratele său îl spera a fi unul de „răzgândire“, însă s-a purtat ca într-un voiaj de nuntă. Soţia sa a fost prezentată în Europa drept “Principesă a României”.

În timpul în care Nicolae se afla în voiaj, în ţară, Carol al II-lea a dispus desfacerea căsătoriei scandaloase pe motiv că aceasta s-a produs fără consimţământul regelui, aşa cum cerea Statutului Casei Regale. Principele Nicolae nu s-a despărţit de Ioana, pe care el o considera femeia vieţii lui şi pe care fratele său Carol o numea ”maladia Doletti”. 

 
Decăzut din drepturile de membru al Casei Regale în 1937
 
În 1937, Consiliul de Coroană a decis decăderea principelui din drepturile de membru al Casei Regale din cauza relaţiei cu Doletti. La data de 9 aprilie 1937, Prinţul Nicolae a renunţat la toate drepturile şi şi-a dat demisia din toate funcţiile pe care le deţinea.  
 
Principele Nicolae a primit, prin decret regal, numele de Nicolae Brana. A luat calea exilului împreună cu Ioana Doletti, stabilindu-se mai întîi în Franţa şi mai apoi în Spania. Au rămas împreună până în 1963, când Ioana Doletti a fost răpusă de cancer. A fost înmormântată la Madrid. Nicolae Brana s-a recăsătorit, în 1967, cu Theresa Lisboa Figueira de Mello, o femeie mai tânără decât el. Nu şi-a uitat însă mare iubire. În memoria ei, a înfiinţat în Elveţia Fundaţia culturală română „Principesa Ioana“. Cu câţiva ani înainte să moară i s-a oferit cetăţenie germană. Fostul prinţ a respins oferta: ”Am uitat să vorbesc nemţeşte, şi pe de altă parte, eu sunt român". 
 
Nicolae Brana, fost principe al României a murit în iulie 1978, la 75 de ani. Înainte de moarte, Nicolae şi-a exprimat dorinţa ca osemintele să-i fie aduse în ţară, la Sinaia, Curtea de Argeş sau Snagov. A fost înmormântat într-un cimitir din Lausanne, Elveţia. Lângă el a fost adusă, câţiva ani mai târziu mai târziu, şi Ioana Doletti, femeia vieţii lui.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările