Proxenetul Ioan Clămparu a dat în judecată penitenciarul pentru dreptul la educaţie. „Este animat de dorinţa nestrămutată de a-şi finaliza studiile“

Proxenetul Ioan Clămparu a dat în judecată penitenciarul pentru dreptul la educaţie. „Este animat de dorinţa nestrămutată de a-şi finaliza studiile“

Temutul interlop execută pedeapsa la Penitenciarul Aiud. Foto Adevărul

Celebrul interlop Ioan Clămparu, zis şi ”Cap de porc”, a dat în judecată Penitenciarul Aiud şi a reclamat faptul că nu poate să se înscrie în clasa a XI-a. Clămparu mai are de stat la închisoare circa 15 ani din pedeapsa de 25 de ani la care a fost condamnat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Foarte probabil, interlopul în vârstă de 53 de ani nu va executa întreaga pedeapsă, dacă nu va avea fapte negative în închisoare. Ar putea beneficia de liberare condiţionată, după ce va executa cel puţin două-treimi din pedeapsă şi a dat suficiente exemple de îndreptare. 

Un avantaj pentru liberarea condiţionată sunt şi studiile realizate în penitenciar. Clămparu a urmat, tot la Aiud, primele două clase de liceu şi acum vrea să se înscrie în clasa a XI-a. Dar în anul şcolar 2021 - 2022 nu s-a putut realiza o clasă de deţinuţi. Reprezentanţii Penitenciarului au motivat situaţia creată prin faptul că nu au fost suficiente cereri din partea deţinuţilor pentru a fi formată o clasă cu minimum şase persoane încarcerate.
 
”Pentru anul şcolar 2021 - 2022 nu s-a solicitat anul III, întrucât nu existau suficiente cereri pentru a forma o clasă. Având în vedere faptul că în perioada mai-iulie 2021 nu s-au înregistrat un număr de 6 cereri ale persoanelor private de libertate de a urma cursurile anului III, Penitenciarul Aiud a făcut demersuri pentru organizarea acestei clase, atât către şcoala colaboratoare Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud prin adresă scrisă, cât şi către Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, prin discuţie telefonică”, au susţinut reprezentanţii Penitenciarului.
 

”Animat de dorinţa nestrămutată de a-şi finaliza studiile”

 
Ioan Clămparu a precizat că după liberare intenţionează să se axeze pe activităţi de agricultură care să îi permită să îşi asigure traiul. ”Studiile pe care le derulează în prezent sunt strâns legate de agricultură, acesta fiind şi motivul pentru care acesta a optat pentru această variantă educaţională (deţine un teren agricol pe care doreşte să îl exploateze ulterior eliberării)”, se menţionează în dosar.
 
În plângerea depusă la instanţă, interlopul mai susţine că ”este animat de dorinţa nestrămutată de a-şi finaliza studiile înainte de eliberarea sa din penitenciar” şi că ”regretă împrejurările nefaste care l-au adus în postura de a-şi petrece o parte a vieţii în regimul penitenciar”. 

Clămparu mai spune că ”educaţia pe care s-a îngrijit să o obţină este singura cale prin care acesta poate să se reintegreze cu adevărat în societate, redevenind un membru onest şi de bună credinţă al acesteia”.
 
Interlopul, în perioada procesului din 2017. Foto Adevărul
 
Judecătoria Aiud a respins recent plângerea deţinutului susţinând că acesta ar fi putut să facă demersuri pentru transferul în alt penitenciar unde să îşi poată continua studiile. De asemenea, judecătorul a recomandat Penitenciarului să continue demersurile necesare pentru organizarea cursurilor şcolare în anii următori în scopul finalizării acestora de către deţinut.
 

Reţea uriaşă de proxenetism

   
Ioan Clămparu este considerat a fi fost şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii. Potrivit Rise Project, Clămparu şi-a început cariera infracţională în 1988, când a omorât în bătaie o persoană întâlnită întâmplător pe străzile oraşului lui natal, Botoşani. Pentru această faptă a stat la închisoare zece ani, între 1988 şi 1998. Aici şi-a cunoscut o parte dintre asociaţii de mai târziu, împreună cu care, între 2001 şi 2004, a pus pe picioare o reţea de proxenetism care exporta sute de femei din România şi Republica Moldova în capitala Spaniei. 
 
Multe dintre tinerele care au ajuns să lucreze pentru reţea erau, iniţial, induse în eroare, spunându-li-se că merg la Madrid pentru a se angaja ca dansatoare, cameriste, chelneriţe etc. Abia după ce ajungeau acolo, erau confruntate cu adevăratele lor responsabilităţi şi constrânse să se prostitueze în parcul madrilen Casa de Campo. 
 
Plasate în posturi fixe, instruite să accepte doar clienţi spanioli, obligate să nu vorbească niciodată între ele, femeile erau urmărite din maşini de către proxeneţi care patrulau pe aleile parcului, la volanul unor maşini închiriate. Potrivit procurorilor, în fiecare seară, un număr de 120-150 de prostiuate erau aduse în parc, puse să producă bani pentru cei aproximativ 40 de membri ai clanului. Dacă refuzau să se prostitueze, erau bătute, ameninţate cu moartea, terorizate de promisiunea că şi familiile lor din România aveau să fie ucise. 
 
Reţeaua a fost parţial destructurată în 2004, când 13 dintre locotenenţii lui Clămparu au fost arestaţi. Acesta din urmă a reuşit să se facă nevăzut din calea poliţiei şi a fost judecat în lipsă, de către instanţele din România care l-au condamnat la 13 ani de închisoare. În septembrie 2011, obosit să se ascundă, Clămparu s-a predat autorităţilor spaniole, care l-au judecat şi l-au condamnat, la rândul lor, la 30 de ani de închisoare. În 2017, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare după ce acesta a cerut contopirea pedepselor din România, Spania şi Italia: 11 ani şi 8 luni, 20 de ani şi 18 ani de închisoare. Pedeapsa din Italia a fost descoperită în timpul procesului de la Alba Iulia, din 2017.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările