FOTO VIDEO Drapel tricolor purtat de revoluţionari în Decembrie 1989 la Alba Iulia, arborat la Sala Unirii
0
Tricolorul aflat în colecţia Muzeului Unirii, purtat de revoluţionari în Decembrie 1989, pe străzile oraşului, a fost arborat în Sala Unirii. Momentul simbolic reprezintă debutul manifestărilor dedicate Revoluţiei, ce vor avea loc în Alba Iulia.
Arborarea drapelului a avut loc în cadrului unui eveniment desfăşurat marţi, 17 decembrie 2019, la care au participat foşti revoluţionari şi reprezentanţi ai autorităţilor lcoale şi judeţene.
Steagul arborat în Sala Unirii este unul dintre drepelele tricolore originale purtate de revoluţionari pe străzile oraşului Alba Iulia, în decembrie 1989. Momentul a marcat debutul manifestărilor dedicate Revoluţiei Române care în România a izbucnit în 16 decembrie la Timişoara iar în judeţul Alba în 21 decembrie, cu puţin timp înainte de fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu.
Evenimentele din acele zile au fost rememorate pe scurt de istoricul Liviu Zgârciu, specializat în studiul Revoluţiei române. ”Cugirul, Alba Iulia, sunt două oraşe care încă de pe 21 decembrie au ieşit în stradă, au făcut posibilă reuşita Revoluţiei Române. În primul rând, acum 30 de ani, în 17 decembrie, la Timişoara Armata începea să tragă în manifestanţi. Timişoara ieşise deja cu o zi înainte, pe 16 decembrie. La Cugir, pe 21 decembrie, în jurul orei 12.00, în faţa Secţiei Sculărie de la Întreprinderea Mecanică Cugir se organiza un moment de reculegere pentru Timişoara pentru că foarte mulţi studenţi cugirei erau atunci la Timişoara iar familiile lor nu ştiau mai nimic despre ei de câteva zile. Aceea a fost scânteia.
Apoi, grupuri de muncitori de la Întreprinderea Mecanică Cugir au ieşit pe străzile Cugirului iar în seara de 21 decembrie şi la Alba Iulia în jurul orei 10.00, în capătul Bulevardului Transilvaniei, se striga pentru prima dată Jos Ceauşescu! Un grup de tineri conduşi de liderul ad-hoc Mihai Babiţchi încep să mărşăluiască pe străzile oraşului, în zona Bulevardului, apoi coboară în partea de jos a oraşului, încearcă să intre în clădirea Comitetului Judeţean dar nu sunt primiţi, sunt anunţaţi să revină la ora 8 dimineaţa. La ora 8 dimineaţa o mulţime este prezentă în faţa clădirii Consiliului Judeţean, se intră în clădire, liderii mulţimii sunt primiţi de prim-secretarul Ion Savu şi, în acel moment, prin acea împuternicire dată de Ion Savu puterea era preluată şi la Alba Iulia. Iată că Alba Iulia, cu câteva ore înainte de fuga lui Ceauşescu, devenea un oraş controlat de revoluţionari”, a spus Liviu Zgârciu, în Sala Unirii.
Autorităţile comuniste din Alba nu au reacţionat violent la manifestaţia tinerilor, până a doua zi la grupul condus de Babiţchi alăturându-se şi alţi cetăţeni. A doua zi, conducerea PCR a pactizat cu manifestanţii adunaţi în faţa Consiliului Popular Judeţean. Primul secretar PCR, Ioan Savu, a fost aclamat de manifestanţi în momentul în care a anunţat că susţine manifestaţia. După fuga dictatorului cu elicopterul de pe clădirea Comitetului central PCR, revoluţionarii din Alba au preluat conducerea judeţului. Revoluţionarii au ocupat sediul Securităţii şi i-au dezarmat personalul instituţiei. Teama de terorişti, confuzia şi poate lipsa de comunicare între grupurile revoluţionarilor au dus la schimburi de focuri, răniţi şi chiar morţi. Alba Iulia era cuprinsă de o isterie generală provocată de anunţuri de genul “Apă otravită”, “Vin Terorişti dinspre Mamut”, venite pe diferite canale, greu de verificat. Teama şi deruta au fost principalii factori care au dus la apariţia primelor victime.
Evenimentele din Decembrie 1989 reprezintă un episod sângeros din istoria românilor. În Alba, 23 de persoane au murit pentru libertate, iar alte 111 au fost rănite. Prea puţini dintre vinovaţii crimelor de la Alba Iulia au fost descoperiţi. Au fost arestaţi la vremea respectivă conducătorii Securităţii, dar, în final, nu au fost condamnaţi. Este vorba, printre alţii, de maiorul Gheorghe Lupeş, fost şef al Securităţii din Alba în decembrie 1989 şi de locotenent-colonelul Florian Brihac. La Cugir, trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu, dar dramele care conturează peisajul sângeros din Decembrie 1989 nu pot fi şterse din conştiinţa românilor nici printr-o viaţă de detenţie.
Se încarcă comentariile...
