FOTO Gorgona de la Piatra Craivii, piesa rarisimă veche de peste 2000 de ani. Cum a fost descoperită şi ce reprezintă

FOTO Gorgona de la Piatra Craivii, piesa rarisimă veche de peste 2000 de ani. Cum a fost descoperită şi ce reprezintă

Gorgona descoperită la Piatra Craivii

Cetatea şi aşezarea de la Craiva – Piatra Craivii (Cricău, jud. Alba) se constituie drept unul dintre cele mai importante monumente ale perioadei dacice din spaţiul intracarpatic.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Piatra Craivii a funcţionat, începând cu a doua jumătate a secolului II a. Chr. şi până în secolul I p. Chr., un centru de putere de tip dava cu certe funcţiuni militare, rezidenţiale, ideologice şi economice, deplin reliefate de descoperirile arheologice.
 
Apropierea de oraşul roman Apulum, despre care tradiţia istorică a considerat că numele său este legat de un anume Dacius Appulus, i-a făcut pe o serie de specialişti să atribuie descoperirile de pe masivul stâncos, centrului tribal Apoulon (Απουλον), menţionat şi de către geograful alexandrin Claudius Ptolemaeus. Printre elementele de cultură materială aflate aici se numără şi produse a căror provenienţă este din lumea elenistică şi romană. 
 
Aplica reprezentând Gorgona este confecţionată din bronz masiv. În părţile superioară şi inferioară este prevăzută cu două nituri cu rol de fixare. Faţa este ovală, obrajii sunt plini, nasul drept şi nările uşor dilatate, gura întredeschisă. Sprâncenele sunt uşor schiţate iar ochii perforaţi aveau, probabil, pupilele marcate cu un material din pastă de sticlă. Printre şuviţele de păr, în zona tâmplelor, se observă două capete de şarpe ale căror cozi se împletesc sub bărbia mică şi ascuţită în vreme ce perechea de aripioare se află conturată deasupra tâmplelor. Întregul registru figurativ se află înscris într-un cadru rombic, ornamentat cu solzi stilizaţi. Piesa, realizată din bronz turnat, cu dimensiunile de 8,9 cm x 7,7 cm (înălţime şi diametru maxim), a fost descoperită pe „Terasa a V-a” într-un context arheologic aparţinând secolului I a. Chr.
 
 
Privitor la funcţionalitatea ei, a fost interpretată ca fiind ataşul unui vas de tip situla, dar prin profilatură şi lipsa elementelor de prindere a toartei ne este dificil a argumenta această încadrare. Altfel, aplici cu reprezentarea Gorgonei se mai întâlnesc şi pe vase de mari dimensiuni, de tip crater, cum sunt, spre exemplu, cele de la Pompei.
 
Având la bază influenţe elenistice, prin fineţea redării, este posibil să fi fost produsă în ateliere din Italia centrală. Gorgonele, creaturi feminine ameninţătoare, aparţin mitologiei greceşti, fiind cele trei fiice ale lui Phorkys şi Keto. Primele două – Stheno şi Euryale erau nemuritoare, în vreme ce a treia – Medusa – nu a beneficiat de imortalitate. De altfel, ea va fi ucisă de Perseu, iar din sângele ei va lua naştere un alt personaj mitologic, anume Pegas. În ciuda acestui fapt, imaginea Medusei se va confunda în mentalitatea antică cu reprezentarea clasică a „Gorgonei”.
 
 
Având în lumea greco-romană o simbolistică cu rol în general apotropaic, imaginea Gorgonei/Medusa de la Piatra Craivii reprezintă pentru Dacia preromană o apariţie rarisimă. Indiferent de „background-ul” ideologic sau de suportul material, căruia i-a folosit, ea reprezintă o piesă cu valoare artistică excepţională a cărei prezenţă în acest mediu cultural, atât de diferit faţă de zona de provenienţă, nu poate fi explicată decât prin existenţa unor comanditari pe măsură, mai exact o aristocraţie sensibilă la receptarea unor stimuli externi.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările