FOTO Apocalipsa din Apuseni. Culorile dezastrului de la Valea Şesei, barajul uriaş de steril al combinatului de cupru
0
Noi imagini aeriene cu uriaşul baraj de steril de la Valea Şesei, din Munţii Apuseni, arată nivelul de poluare al zonei.
Culorile vii crează imaginea unei veritabile apocalipse în zona în care se află barajul de decantare a sterilului rezultat din activitatea uzinei de prelucrare de la Roşia Poieni, ce aparţine companiei miniere Cupru Min SA.
Uriaşul baraj de steril de la Valea Şesei este de mulţi ani o veritabilă atracţie turistică pentru cei care vor să vadă cum arată una dintre cele mai poluate zone din Europa. ”Farmecul” haldei de steril este dat de turla bisericii din satul Geamăna, din care se mai vede doar o parte. Fotografi profesionişti şi amatori urcă până la baraj pentru a surprinde imagini spectaculoase cu ceea ce a mai rămas din biserica îngropată. Ultimele fotografii aeriene realizate de Sorin Bogdan arată încă o dată gradul de poluare a zonei.
În fiecare an, la baraj ajung şi turişti străini atraşi de imaginile selenare ale haldei uriaşe de steril. Destinul satului Geamăna şi a cătunelor din jur a fost pecetluit în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La început, locuitorii celor aproape 400 de case din sat şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi.
Turla bisericii, singura care mai aminteşte de satul Geamăna. Foto: Sorin Bogdan
În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiec câteva suflete. Casele rămase au fost aşezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii. Tot pe deal a fost ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puţinii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns, însă, la nivelul superior al turlei şi va creşte în continuare. Sub biserică, în valea Şesei, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamana. În decursul timpului aici au avut loc mai multe poluări provocate de deversări accidentale din baraj. În 2017, compania minieră a fost amendată cu 100.000 de lei pentru deversarea necontrolată a unei mari cantităţi de steril din baraj.
Foto: Sorin Bogdan
Anul trecut, Cupru Min SA a finanţat strămutarea bisericii de la Vinţa, ameninţată de creşterea nivelului apei din baraj. Acoperişul şi pictura au fost transportate la Muzeul ASTRA din Sibiu. Zidul de piatră zace, încă, depozitat undeva lângă baraj. Pe locul bisericii de la Vinţa a mai rămas doar masa din altar care nu a fost luată pentru că nu s-a oficiat o slujbă de către preot.
Citiţi şi:
FOTO Drumul spre satul din Alba cu 14 locuitori, modernizat cu 8 milioane de lei. Natura idilică de la Ocnişoara
Cum vedeau spionii CIA sistemul de transport din România anului 1954. Document desecretizat după 60 de ani
Revenire spectaculoasă în business. Angajaţii fabricii de condimente din Alba Iulia distrusă în incendiul devastator au reluat cea mai mare parte a activităţii
Se încarcă comentariile...
