Cum se apără România în procesul de arbitraj pentru aurul de la Roşia Montană. Miza: peste 4 miliarde de dolari

Cum se apără România în procesul de arbitraj pentru aurul de la Roşia Montană. Miza: peste 4 miliarde de dolari

Zona istorică a comunei Roşia Montană ar fi fost grav afectată de proiectul minier

România se pregăteşte pentru audierile propriu-zise în cadrul procesului de arbitraj deschis de compania canadiană Gabriel Resources la instanţa Băncii Mondiale din Wasinghton, SUA. Audierile sunt programate în perioada 2 - 13 decembrie 2019.

Ştiri pe aceeaşi temă

O decizie în acest caz cu miză de peste 4 miliarde de dolari va fi pronunţată de instanţa tribunalului de arbitraj în prima parte a anului 2020. Recent, pe pagina Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Litigiilor privind Investiţiile a fost publicat documentul care cuprinde răspunsul Statului Român la toate acuzaţiile formulate de investitorul canadian. În esenţă, avocaţii României resping aceste acuzaţii pe baza faptului că iniţiatorul proiectului minier de la Roşia Montană nu a fost capabil să ofere toate documentele care să permită eliberarea autorizaţiei de mediu. 
 
”România nu a avut niciun motiv pentru a submina investiţiile reclamanţilor. Statul român este implicat indirect, prin Minvest (până la sfârşitul anului 2013) şi Minvest Roşia Montană (după 2013), două companii de stat, în proiect, şi a fost în interesul României ca proiectul să aibă succes. De asemenea, România a suferit din punct de vedere economic şi continuă să sufere economic din cauza eşecului reclamanţilor de a implementa Proiectul. Aceasta nu înseamnă că Proiectul nu a ridicat şi nu continuă să suscite preocupări semnificative din punct de vedere a mediului şi din alte puncte de vedere. Într-adevăr, a existat o tensiune pe parcursul Proiectului, între interesul economic şi comercial, pe de o parte, şi preocupările de mediu şi alte politici publice, pe de altă parte. Dar acest conflict nu este unul dintre reclamanţi şi Statul Român, ci între reclamanţi şi comunitatea locală şi alte părţi interesate ale proiectului - un conflict pe care reclamanţii din acest arbitraj încearcă să-l transforme, fără succes, într-un conflict între reclamanţi şi stat”, se precizează în document. 
 
Cariera minieră de la Roşia Montană unde a existat activitate industrială până în 2006
 
Reprezentanţii Statului Român mai afirmă că Ministerul Mediului nu a eliberat, în 2011, autorizaţia de mediu pentru că investitorul nu avea toate documentele în regulă. ”Presupusa omisiune a Ministerului de a elibera permisul a fost, totuşi, în mod vădit legală. RMGC nu a îndeplinit cerinţele de autorizare şi, prin urmare, autorizaţia nu trebuia eliberată. Dovezile ulterioare reflectă înţelegerea atât a autorităţilor statului, cât şi a reclamanţilor că procesul de autorizare a fost în desfăşurare”, se afirmă în răspuns.
 
Avocaţii României resping şi ipoteza potrivit căreia autorităţile statului ar fi ameninţat că nu vor elibera autorizaţia de mediu până când RMGC nu va accepta să crească participaţia statului şi rata redevenţei. ”Până la sfârşitul anului 2011, RMGC a fost de acord cu propunerea Guvernului de a spori beneficiile statului din dezvoltarea proiectului. Pur şi simplu, RMGC a oferit guvernului liber şi de bună voie ceea ce a solicitat”, se precizează în document.
 
Sunt incluse şi afirmaţii ale unor demnitari ai Statului Român cu privire la situaţia proiectului minier cum ar fi foşti miniştri ai Economiei şi Mediului, respectiv foştii premieri Emil Boc şi Victor Ponta. Avocaţii României răspund şi unei alte acuzaţii a companiei canadiene, rezultată din respingerea în Parlament, în toamna anului 2013, a ”Legii Roşia Montană”. ”Parlamentul nu a făcut nimic impropriu atunci când a respins Legea Roşia Montană. Protestele masive de stradă care au avut loc au arătat că reclamanţii nu au reuşit să asigure condiţiile sociale pentru a opera Proiectul”, se precizează în răspunsul Statului Român. 
 
În premieră, se recunoaşte că ”Legea Roşia Montană” a fost negociată între reprezentanţii Guvernului şi cei ai RMGC, fiind iniţiată special pentru a facilita şi a accelera proiectul minier. Actul legislativ a avut în vedere modificarea mai multor legi şi eliberarea rapidă a zeci de avize necesare demarării proiectului. Legea a căzut, în Parlament, în septembrie 2013.
 
 
”Primul Ministru al României din mai 2012 până în noiembrie 2015, Victor Ponta, confirmă într-o declaraţie depusă pentru susţinerea cauzei că Legea Roşia Montană a fost concepută pentru a susţine Proiectul. (...) El confirmă înţelegerea că RMGC a fost mulţumit de proiectul de lege care a fost prezentat ulterior Parlamentului”, se susţine în acţiunea de răspuns.
 
Partea română mai afirmă că, în final, reprezentanţii RMGC au refuzat să modifice proiectul minier şi au început să pregătească procedura de arbitraj internaţional care se derulează la ora actuală. ”În pofida votului Parlamentului şi a protestelor masive din stradă care au durat luni şi au devenit cunoscute sub numele de «toamna românească» - despre care reclamanţii (Gabriel Resources - n. r.) nu spun un cuvânt în acţiunea lor, RMGC nu a admis să revizuiască Proiectul şi a refuzat să revină la procedura normală de autorizare. În loc să depună eforturi pentru a obţine avizele necesare, RMGC a aruncat prosopul şi, cinic, a început să construiască un circuit pentru acest arbitraj, transmiţând scrisori către Preşedinte, prim-ministru şi Guvern în încercarea de a schimba vina pentru presupusul eşec al proiectului”, se mai precizează în documentul-ripostă al României.
 
Concluzia acţiunii de răspuns a României poate fi rezumată la afirmaţiile următoare: ”Un stat nu poate impune oamenilor săi un proiect minier. Dacă ONG-urile contestă proiectul în faţa instanţelor sau în alt mod, pe străzi, statul, într-o democraţie, nu le poate împiedica să facă acest lucru. Îşi poate apăra acţiunile şi avizele în instanţă, la fel cum au făcut autorităţile statului în acest caz de mai bine de 15 ani, dar nu poate îndrepta instanţele sale să nu ia în considerare legile şi procedurile aplicabile - şi cu atât mai puţin, să nu ia în considerare deciziile luate de către instanţe”.
 
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania solicită Statului Român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. Statul român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe avocaţii români de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: