REPORTAJ Dulcele arid al Cretei: voiaj, în ciuda pandemiei, în cea mai mare insulă a Greciei

REPORTAJ Dulcele arid al Cretei: voiaj, în ciuda pandemiei, în cea mai mare insulă a Greciei

Privelişte de pe vârful insulei Gramvousa                                                                  Fotografii: Dana Mischie

În insula Creta, ce poate fi mai încântător decât o îngheţată cu fistic, savurată la umbra unui palmier, când picioarele goale se joacă în nisipurile albe şi aurii. Aşa, fără griji, se pleacă în explorarea farmecului discret al stâncilor golaşe şi al cochetelor oraşe cretane.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima regulă în Grecia insulară este că despre pandemia de COVID-19 nu se vorbeşte. Păstrează tăcerea chelnerii din taverne, personalul din hoteluri şi, desigur, locuitorii. E o linişte veselă, totuşi, nimeni nu se îngrijorează din cauza coronavirusului SARS-CoV-2. Tihna aceasta a oamenilor s-a născut la adpostul unei cifre mici de cazuri active depistate pe teritoriul Greciei – sub 3.000.

Dar lipsa de îngrijorare e alimentată, fără îndoială, şi de respectarea cu sfinţenie a măsurilor de igienă şi protecţie. Turistul aflat în vizită în insulele elene îşi aminteşte de pericolul coronavirusului doar când ajunge în mijloacele de transport public. Aici e obligatorie purtarea măştii. În rest, politicile sunt fluide – magazinele, de pildă, cer dezinfectarea mâinilor la intrare, dar nu insistă pe alte măsuri de protecţie.

În Almyrida e linişte

Orişicât, când se părăseşte vacarmul urban, cu sau fără mască, plajele cretane sunt paradisul cuminte, care încă îşi aşteaptă călătorii. Itinerariul poate începe din Almyrida, un sat pescăresc, care se întinde pe doi kilometri de-a lungul coastei de nord-vest a Cretei. Ideală pentru familiile cu copii, staţiunea are un ritm aparte, întreţinut de valurile care se lovesc de malurile cu pietriş. Orizontul Almyridei e presărat de un şir lung de taverne şi terase, în care acum doar valurile mării parcă au de gând să intre, căci turişti cu greu zăreşti în această perioadă. După cum stau lucrurile, se vede că nu-i grea distanţarea fizică în Creta. Aranjate frumos, cu câte-o lumânare pâlpâind uşor, atinsă de briza serii, mesele stau goale, aşteptând câte-un călător întârziat. Singurele care se mişcă seara în Amyrida sunt zecile de lumini care se reflectă în apa mării de la casele scunde şi pătrăţoase cocoţate pe dealuri.

Anul trecut, pe vremea asta, cu greu se găsea un loc la taverne. Turistul putea să dea ture, în continuu, minute în şir, până ochea un loc liber. „Pe de altă parte, acum le ofer toată atenţia mea clienţilor pe care-i am“, spune, zâmbind, chelnerul unei taverne din Almyrida, care, atunci când aude de România se înveseleşte. „Am fost şi eu acolo acum câţiva ani, în Lugoj! Ştiţi, iubirea...“ 

Cea mai fotografiată plajă din Creta

„Ştiţi, iubirea!“, asta s-ar putea să strigi şi când alergi în goană spre câte-o plajă cretană, ascunsă între dealuri. La nici 100 de kilometri de Almyrida se întinde poate cea mai celebră plajă a Cretei, laguna Balos, cuprinsă între Capul Gramvousa şi Capul Tigani. Se ajunge aici pe uscat sau pe apă, plutind alene într-o barcă.

Împătimiţii reţelelor sociale pleacă, negreşit, cu zâmbetul pe buze de pe sălbatica Balos. Solul pietros, alb, strălucind în soare, nisipul, pe alocuri de-un roz pastelat – nuanţă obţinută din cauze naturale, prin strivirea şi rafinarea scoicilor de la mal –, şi nuanţele de turcoaz şi albastru ale apei fac cel puţin cât o mie de cuvinte.

Balos este una dintre cele mai lăudate plaje de Instagrammerii din întreaga lume

În Balos se reunesc nerăbdarea şi calmul mării. Pe partea stângă, înaintarea în apă se face cu mare atenţie: nisipul e aspru, pietrele sunt alunecoase sau foarte ascuţite, iar valurile mari nu aşteaptă ca turistul să-şi găsească echilibrul cu piciorul în nevăzutul din adâncuri. E greu să dai de-o piatră în care să-ţi poţi pune baza. Pe partea dreaptă, însă, lucrurile stau complet diferit: nisipul e alb şi fin, valurile te ţin ca într-o legănare. Ca să faci o baie sănătoasă în mare mergi mult prin apa călduţă, până la glezne, printre copii chicotind, cu întinderea albastră infinită înainte.

Cum se cucereşte Insula Piraţilor

Călătoriile cu feribotul spre Balos includ şi o scurtă oprire pe insula Gramvousa, cunoscută şi ca Insula Piraţilor. Legenda spune că în timpul ocupaţiei otomane localnicii se ocupau, desigur, cu pirateria. Pe Gramvousa ai două opţiuni: fie să continui să te scalzi în apă şi să te bronzezi pe plaja fină, fie să urci treptele de piatră ale insulei, până în vârf, acolo unde se găsesc ruinele unei cetăţi veneţiene şi ale unei biserici. Cine ajunge sus va descoperi un alt punct pentru fotografii de neuitat.

În urcare, pe insula Gramvousa
 

În drumul către fortăreaţă, cu cât panorama se lărgeşte, realizezi că insula semiaridă e ca o grădină timidă – pe fundalul gri al pietrelor se îngrămădesc mici plante verzi şi tufişuri răzleţe şi colorate în nuanţe de galben şi roşu. La un pas sprinten, să urci treptele îţi ia 20 de minute, însă, odată ajuns în vârf, peisajul te surprinde plăcut: se văd capul Tigani şi laguna Balos, cu toate nuanţele lor de albastru străveziu, mărginite de malurile osoase ale peticelor de pământ, în poate cea mai liniştitoare privelişte pentru ochiul obosit de urcarea pietruită. Aici, sus, steagul Greciei se zbate sub suflul vântului, deasupra unui bolovan pe care turiştii se urcă pentru a-şi face o poză care să arate că – iată! – au cucerit fortăreaţa Gramvousa.

Pădurea tropicală din inima unei plaje

O vizită în Creta nu trebuie să se încheie înainte de a-i da roată insulei. Din partea nordică se ajunge destul de uşor, cu maşina sau cu barca, în sud. La prima vedere, plaja Preveli aminteşte izbitor de Tuzla şi Vadu, de pe malul danubiano-pontic. Mulţi spun însă că această plajă neamenajată este cea mai spectaculoasă din Creta, datorită faptului că se află la capătul unui canion, săpat de un râu care se varsă în mare. Dar râul Megalos Potamos, adică Marele Râu, n-are un traseu obişnuit. Înainte de vărsare, trece printr-o pădure de palmieri, formată chiar în inima plajei.

Pădurea de palmieri de pe plaja Preveli

Dată fiind curgerea râului, aici apa mării e mult mai rece, aşa că turiştii ezită să intre în apă şi preferă, mai degrabă, să se strecoare la umbra densă a frunzelor de palmier şi să urmeze traseele marcate. Alţii profită de peisaj şi aleg să se retragă în faţa unei salate, a unui gyros, a unei cafele tari sau poate chiar a unei beri, în singurul loc în care omul a construit o mică terasă, înghesuită la maginea plajei. De-aici înainte, până şi apusul e o altă poveste.

Pe una dintre rutele către plajă, te poţi opri în curtea spaţioasă a Mănăstirii Preveli


Chania, o moştenire veneţiană şi turcă

Moscheea Yiali Tzami
 

E binecunoscut: înainte de toate, insula Creta e sinonimă cu istoria antică. Nu poţi să-i afli toată paleta de gusturi doar pe plajele sale exotice. Se impune, aşadar, să-i colinzi oraşele, să iei pulsul vechilor străzi. În nord, la doar 20 de kilometri de Almyrida, se află Chania, al doilea cel mai mare oraş ca mărime din Creta. I se mai spune şi Veneţia Cretei, dar nu pentru că e inundat. Iată de ce: Chania şi-a câştigat faima în special pentru centrul istoric, unde se păstrează încă arhitectura de altădată a veneţienilor şi turcilor – populaţiile care au dominat Grecia în trecut.

Partea nord-vestică a portului din Chania, care închide centrul vechi al oraşului, este dominată de Firkas, o fortificaţie de apărare din piatră aurie, construită în 1629 de veneţieni, pentru a se proteja de piraţi şi de turci. Astăzi, puţin mai jos de fortăreaţă, se află o parte a Muzeului Naval din Chania. Pe cealaltă latură a portului, faţă-n faţă cu muzeul, îţi fură privirea un exemplar de arhitectură islamică perfect prezervată. O cupolă mare, din piatră, roz prăfuit, flancată de alte patru mai mici, toate sprijinite pe o clădire dreptunghiulară simplă. E Moscheea lui Paşa Hassan, cunoscută şi ca Yiali Tzami. Construită în onoarea primului comandant otoman care a condus peste Chania, este cea mai veche construcţie musulmană de pe cuprinsul Cretei, clădirea funcţionând, de-a lungul timpului, ca restaurant, ca hotel, iar astăzi, ca spaţiu de expoziţie.

Faimoasele cizme cretane

După un prânz la una dintre tavernele care împânzesc centrul vechi al oraşului, străzile înguste ascund, după câte-o tufă de leandru, tot soiul de magazine şi de cafenele ferite de arşiţa soarelui. Aproape de ieşirea spre zona nouă a oraşului, demnă de atenţie este mai ales strada Stivanadika, supranumită „strada de piele“ a Chaniei. 

Pe vremuri, aici obişnuiau să stea cei care ştiau să scoată din pieile de animale cizme confortabile, uşor de purtat pe suprafeţele stâncoase, în condiţiile dificile pe care le-aveau de înfruntat fermierii sau ciobanii. Cizmele cretane sunt şi astăzi la mare căutare, iar cei mai buni meşteşugari se găsesc aici, pe Sivanadika, unde înşiră pe stradă nu doar cizme, ci şi tot soiul de modele de sandale, fiecare cu o combinaţie diferită de împletituri. Ţinând cont de vremurile moderne, meşterii şi-au diversificat producţia şi au adăugat şi portofele, şi genţi.
 

O piaţă mobilă

Cât despre zona nouă a oraşului, aici e ocazia perfectă să mergi în supermarket ca să guşti bananele greceşti, mult mai dulci şi mai aromate, tăindu-le cu cuţitul de pe ciorchinele agăţat undeva în magazin. Tot aici poate părea tentant să cumperi ulei de măsline. Însă acesta este la fel ca cel pe care-l găsim în orice alt magazin din Europa. Pentru ulei natural, trebuie să mergi şi să cumperi de la localnicii care vând în piaţă. Aceştia au dezvoltat o piaţă mobilă: se mută, în fiecare zi a săptămânii, într-o altă zonă, pentru a acoperi tot oraşul. 

Cum ajungi pe cele mai frumoase plaje ale Greciei

Pentru că e liniştită, Almyrida e o staţiune preferată de mulţi turişti, mai ales că de aici se poate ajunge uşor în alte puncte din insulă. De pildă, în Chania se poate merge cu autobuzul, iar un bilet costă 10 euro. Ca să ajungi din Chania în laguna Balos şi pe insula Gramvousa trebuie să iei mai întâi un autobuz până în portul Kissamos. Cursa durează o oră şi 40 de minute şi costă aproape 8 euro. Din port se ia feribotul, la care te programezi din timp util. O excursie pentru toată ziua (12 ore) costă în jur de 50 de euro. Pentru a te afunda în pădurea de palmieri din Preveli, cea mai simplă modalitate de transport este să iei o barcă din satul Plakias. Biletul dus-întors costă 15 euro.

 

Ofertele verii în Creta

Agenţiile de turism au pregătit tot felul de oferte pentru Creta. Pentru începutul lunii august, de pildă, Cocktail Holidays propune un pachet de 421 euro/ persoană, alcătuit din bilet de avion dus-întors, şapte nopţi de cazare la un hotel de două stele, cu mic dejun inclus, transferul de la aeroport la hotel şi invers, precum şi asistenţă turistică în limba română. Bonus: agenţia oferă şi asigurare medicală şi Storno, indiferent de vârstă, precum şi transfer intern de grup din diverse oraşe ale ţării către aeroport.

Tot pentru un hotel de două stele în Creta, Christian Tour propune un pachet la 339 de euro/ persoană, care include biletul de avion, transferul aeroport-hotel-aeroport şi masa. Oferta nu include taxa de hotel, asigurarea medicală şi Storno. 

De asemenea, în contextul sanitar actual, Cocktail Holidays le propune celor care vor să aibă o vacanţă fără griji şi „asigurare medicală de călătorie COVID-19“, prin care asiguratorul îi rambursează clientului costurile de anulare a călătoriei în cazul în care persoana se îmbolnăveşte sau este plasată în carantină sub suspiciune de îmbolnăvire cu COVID-19. Contractul acoperă şi anularea călătoriei din cauza îmbolnăvirii unei rude de gradul I care nu se află în călătorie. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: