Cum vedeţi dezvoltarea turistică a municipiului Timişoara ţinând cont că, în 2021, cel mai vestic oraş al României va fi Capitală Culturală a Europei?

Sunt sigur că, pe lângă ce a fost până acum, Timişoara va primi un flux de turişti foarte mare. O să avem o problemă pe partea de cazare, cererea fiind foarte ridicată. Lucrăm deja cu Asociaţia Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii. Avem nenumărate cereri de rezervări şi de transferuri la şi dinspre aeroport, însă, după cum spuneam, întâmpinăm probleme legate de rezervările hoteliere. De ce? Pentru că infrastructura hotelieră a Timişoarei este încă subdimensionată faţă de cererea mare pentru anul 2021. Atenţie, vorbim de un grad de ocupare foarte ridicat pentru tot acest an! Pe de altă parte, nu trebuie să avem în vedere doar 2021 pentru impactul şi fluxul turistic de care se va bucura Timişoara. Ca touroperator, o să mă concentrez şi pe perioada următoare acestui an important. Am în minte exemplul Sibiului, pentru care 2007, anul în care a fost Capitală Culturală a Europei, a reprezentat doar un început...

Va exista o colaborare din ce în ce mai eficientă între Novi Sad şi Timişoara, care vor fi cele două capitale culturale europene ale anului 2021. De exemplu, zilele acestea merg la Belgrad, de unde o să asigur transferul unui grup muzical din Qatar către Novi Sad iar apoi îi vor transporta la Timişoara. Deci astfel de programe au început să existe şi le promovăm eficient.

Ţinând cont că asigurăm transferuri de pe aeroporturile din Timişoara, Belgrad şi Budapesta, vom realiza programe comune între cele trei oraşe, în particular, dar şi între România, Serbia şi Ungaria, în general. La Beba Veche, în vârful vestic al României, se intersectează graniţele celor trei ţări.

Cum veţi pune personal în valoare faptul că Timişoara se bucură de acest statut?

Faptul că Timişoara va fi Capitală Culturală a Europei în 2021 va contribui la promovarea şi dezvoltarea întregii regiuni, a vestului României dar şi a ţării noastre în general. Întreaga regiune va fi din ce în ce mai căutată iar agenţia de turism pe care o reprezint va promova circuite culturale, vitivinicole, city break-uri, sejururi şi pelerinaje.

Cum aţi intrat în lumea afacerilor, în particular în domeniul transporturilor?

După ce am terminat Facultatea de Agronomie din Timişoara cu specializarea în mediu, am ales să profesez ca şofer de tir. În 2004 am decis să deschis prima firmă de transport de marfă. În 2010 am achiziţionat primul autocar, la care visam de când eram şofer de tir. Atunci vedeam în parcări nenumărate autocare din care coborau turişti, atât străini, cât şi români, care veneau în pelerinaje sau pentru circuite. Atunci visam ca la apogeul afacerii mele să am două autocare, unul condus de mine şi unul cu un şofer angajat. Şi iată că între 2010 şi prezent, Dumnezeu m-a binecuvântat cu o flotă de peste 50 de autocare şi microbuze... Am început să asigur transportul pentru excursii şi team building-uri sau transferuri de la aeroport şi am continuat cu înfiinţarea unei agenţii de turism.

Ce v-a determinat să creaţi, anul trecut, touroperatorul PEJ Travel? Deja aveţi rezultate, într-un timp destul de scurt. Cum aţi reuşit?

Aşa cum spuneam, datorită faptului că am o companie de transport de persoane, asigurăm servicii pentru multe excursii şcolare, team buildinguri şi pelerinaje. Am mulţi colaboratori din străinătate care veneau, punându-le la dispoziţie transferuri de la şi dinspre aeroport. Am visat într-o noapte că am o agenţie de turism şi... mi-am pus imediat în practică visul. Având deja transportul, asiguram deja 40% dintre activităţile agenţiei. Mai aveam nevoie de sisteme de rezervări pentru zboruri şi pentru hoteluri. Am angajat personal în domeniu şi am început activitatea. Am fondat PEJ Travel împreună cu fratele meu mai mic, Vinicius Popa, cu care lucrasem împreună şi la PEJ Company. Am reuşit repede, cu o ambiţie foarte mare, să punem pe picioare tot ce ţine de activitatea de touroperator.

Prin ce credeţi că poate atrage, din punct de vedere turistic, vestul României – în special Banat şi Crişana?

În primul şi în primul rând, vorbim de promovarea turului Timişoarei, oraş de unde a pornit Revoluţia din 1989 iar majoritatea turiştilor vor să viziteze locurile care amintesc de evenimentele din 1989, care au schimbat cursul istoriei. Apoi avem Cramele Recaş şi turismul vitivinicol în general, regiunea Crişana cu Oradea, Băile Felix sau Peştera Urşilor. De asemenea, sunt solicitate de către turişti cetatea Deva, Castelul Corvinilor din Hunedoara sau Cascada Bigăr. Aceste obiective turistice atrag atât timişorenii, cât şi străinii care aleg Timişoara.

Printre cele mai solicitate pachete turistice dedicate pieţei internaţionale şi interne ale PEJ Travel se numără circuite pentru grupuri pe traseele Timişoara – Alba Iulia – Sighişoara – Mediaş sau Timişoara – Arad – Oradea. Pentru regiunea Banatului, PEJ Travel promovează, pe lângă municipiul Timişoara, atracţii precum staţiunile Băile Herculane şi Buziaş, Cheile Nerei, cascada Bigăr – considerată drept cea mai frumoasă cascadă din lume de către site-ul ”The World Geography”, lacul Gozna din Văliug, Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, cel  mai mare parc de mori de apă din România şi din sud estul Europei de la Rudăria (satul Eftimie Murgu) sau clisura Dunării cu Orşova şi Eşelniţa (care fac parte din Banatul istoric şi unde se află vestitul chip al lui Decebal, sculptat în stâncă).

La Berzasca, pe clisura Dunării, există un complex de bungalouri plutitoare, exact ca în destinaţii exotice precum Maldive sau Mauritius. Puţini ştiu, de asemenea, că la Buziaş, una dintre puţinele staţiuni de şes de la noi, se află o rezervă mare de ape sulfuroase şi de izvoare cu acid carbonic, cunoscute de pe vremea romanilor. Buziaşul a fost comparat cu vestitele Karlovy Vary şi Baden-Baden, fiindcă puterea de vindecare a apelor minerale de aici este la fel de mare ca a celorlalte staţiuni.

De asemenea, pe lângă faptul că cea mai mare porţiune a Dunării se află pe teritoriul României (1075 de kilometri), şi cea mai mare lăţime se află tot în ţara noastră, anume, 5 kilometri, în zona hidrocentralei ”Porţile de Fier” si a lacului de acumulare.

Banatul şi vestul României au început să fie căutate de către cetăţeni americani care vin pe urmele bunicilor sau străbunicilor lor, unii dintre aceştia redescoperind chiar şi casele înaintaşilor

Din ce ţări aveţi turişti străini şi ce preferă ei?

Majoritatea turiştilor străini pe care îi primim sunt din Statele Unite ale Americii, Germania, Austria şi Australia. Mulţi dintre ei doresc să ajungă până la Transfăgărăşan, care, se ştie, este de notorietate internaţională, fiind declarat de către echipa de la ”Top Gear” drept cea mai frumoasă şi spectaculoasă şosea din lume. Turiştii sunt încântaţi de traseele care cuprind Porţile de Fier, statuia lui Decebal, Târgu Jiu cu Ansamblul Brâncuşi, Transalpina – cealaltă şosea de munte magnifică -, Sebeş, Sibiu, Transfăgărăşan, Curtea de Argeş, Poiana Braşov. Aceste tururi au în medie o durată de trei zile. Străinii realizează că avem cele mai spectaculoase şosele din lume – Transfăgărăşan şi Transalpina. Sunt încântaţi de cetăţi şi de arhitectura Timişoarei. Banatul şi vestul României au început să fie căutate de către cetăţeni americani care vin pe urmele bunicilor sau străbunicilor lor, unii dintre aceştia redescoperind chiar şi casele înaintaşilor…

Din păcate, un timişorean ajunge mult mai repede la Viena decât la Bucureşti pe calea rutieră

Care consideraţi că sunt oportunităţile turistice ale României? Dar principalele probleme cu care se confruntă turismul românesc?

Majoritatea turiştilor străini sunt fermecaţi de peisaje şi de primirea românilor. Am rămas un popor ospitalier... De asemenea, atrag gastronomia bogată, vinurile şi băuturile tradiţionale.  Iar eu pot spune că m-am dezvoltat din pasiunea pentru turism. Şi în prezent, deşi sunt foarte ocupat, datorită extinderii activităţii, ador să mă alătur grupurilor de turişti şi o fac cât de des îmi permite timpul, pentru a vedea direct reacţiile lor.

Asigur multora dintre turiştii mei circuite în alte părţi ale României, precum Cluj, Bistriţa, Borsec, Colibiţa, Bucovina, dar şi Cheile Bicazului, Lacul Bicaz sau Salina Turda. Străinii preferă diversitatea, în funcţie de cât timp pot petrece în ţară.

România are un potential turistic enorm, dar ne trag înapoi infrastructura rutieră încă deficitară sau lipsa toaletelor publice pe şosele sau pe traseele turistice. Avem multe atracţii turistice vechi, cu tradiţie dar nerestaurate, nemodernizate, precum Peştera Urşilor, Băile Herculane sau Buziaş. O altă problemă majoră o constituie lipsa parcărilor pentru autocare.

Din păcate, un timişorean ajunge mult mai repede la Viena decât la Bucureşti pe calea rutieră. Un autocar poate circula pe şoselele româneşti cu o medie de 50 de kilometri pe oră. Ţinând cont că distanta Timişoara – Bucureşti este de 580 de kilometri, un autocar are nevoie de minim 10 ore pentru a efectua traseul. În plus, să nu uităm că şoferul are şi un program de condus. Pe autostrăzi, viteza limită a unui autocar este de 100 de kilometri pe oră, însă din păcate, între Sibiu şi Piteşti nu avem încă autostradă… În această vară mi-am petrecut concediul la Venus şi de acolo, la plecare, am făcut… 13 ore cu automobilul până la Timişoara. Pe de altă parte, un timişorean face până la Viena 5 ore şi jumătate pe autostradă.

Care sunt principalele destinaţii externe ale bănăţenilor?

Principalele destinaţii externe ale bănăţenilor sunt, ca oraşe, Viena, Praga, Budapesta şi Belgrad. Iarna, pentru schi, ei aleg şi staţiuni precum Kopaonik din Serbia. Vara, destinaţiile de bază sunt Croaţia, Albania, Grecia şi Muntenegru. Subliniez că în ultima vreme românii au devenit foarte pretenţioşi privind calitatea transportului şi a serviciilor iar pe distanţe de peste 1000 de kilometri preferă zboruri charter.

Degeaba promovăm România şi aducem turişti pe segmentul de incoming dacă nu ne dezvoltăm intern

Dacă aţi fi ministru al Turismului, care sunt principalele măsuri pe care le-aţi lua?

Aş asigura o promovare mult mai agresivă a României, pe pieţele ţintă. Aş dezvolta mult aqua park-urile, aşa cum a făcut-o ţara noastră vecină, Ungaria. Aş dezvolta şi promova mult zona Banatului montan, mizând pe Cheile Nerei şi pe Cascada Bigăr. Degeaba promovăm România şi aducem turişti pe segmentul de incoming dacă nu ne dezvoltăm intern. Trebuie să modernizăm rapid ceea ce avem. Turiştii sunt foarte impresionaţi de ceea ce văd dar, atenţie, sunt dezgustaţi de mizerie, de gunoaie, atunci când le întâlnesc...          

Ce proiecte are grupul PEJ pe termen mediu şi lung?

Pe termen mediu, dorim să susţinem evenimentele din Banat şi să promovăm Timişoara – Capitală Culturală a Europei în 2021. Deja avem parteneriate cu Consiliul Judeţean Timiş şi cu Primăria Timişoara pentru a asigura cele mai bune condiţii de transport şi cazare pentru delegaţii şi pentru turişti. Pe termen lung, dorim să preluăm sau chiar să construim un hotel. Astfel, vom face un circuit închis al activităţii noastre pentru incoming, având propria flotă de transport, propriul touroperator şi propriile unităţi de cazare. Viziunea noastră este să oferim un circuit regional cu tot cu bilete de avion incluse.

Dacă aveţi în faţă un străin care nu ştie nimic despre România, ce cuvinte i-aţi adresa pentru a-l atrage către ţara noastră?

I-aş spune că avem peisaje variate, pe care nu le au multe ţări. De exemplu, Austria este o destinaţie superbă, dar nu are mare. Noi avem toate formele de relief, istorie, cetăţi, castele renumite precum Peleş şi Bran, cele mai spectaculoase şosele de munte din lume – Transfăgărăşan şi Transalpina, cea mai frumoasă cascadă din lume – Bigăr, Delta Dunării, unică în Europa... Avem vinuri, crame, gastronomie bogată, ospitalitate. Deci pot spune că avem tot!

Sunteţi un om de succes, care a muncit mult pentru a ajunge unde a ajuns. Care consideraţi că este reţeta succesului dumneavoastră?

Când vrei să faci ceva în viaţă trebuie să te zbaţi mult, să rişti foarte mult. Nu ai voie să te dau bătut. Dacă ai căzut, trebuie să o reiei de la capăt. Am avut susţinere din partea familiei şi a prietenilor şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că am ajuns unde am ajuns! Suntem şapte fraţi. Educaţia din familie a permis fiecărui frate să aibă propria afacere, iar cu fratele cel mai mic, după cum spuneam, sunt asociat la agenţia de turism PEJ Travel.  Pe de altă parte, la PEJ Company îl am asociat şi administrator pe vărul meu, Darius Silaghi. În mediul privat este normal să faci afacerile în familie, mai ales dacă viziunea este aceeaşi.

Am muncit din copilărie. Tatăl meu era zugrav şi îl însoţeam la muncă, turnând forme de ipsos încă din clasele a treia şi a patra. Munca de mic mi-a dezvoltat imaginaţia de a face ceva şi de a face ceea ce trebuie.