Regulamentul de modificare a anexei normelor metodologice de aplicare a circularei

Ultimul racnet in materie legislativa este moda normelor metodologice, urmate de alte instructiuni, ordine, regulamente de aplicare, circulare etc. Perseverenta in parareglementari a ajuns atat de

Ultimul racnet in materie legislativa este moda normelor metodologice, urmate de alte instructiuni, ordine, regulamente de aplicare, circulare etc. Perseverenta in parareglementari a ajuns atat de departe, incat te astepti sa apara norme metodologice si la... Codul penal. In acest fel, pana sa ajunga la destinatar, legea este talmacita si rastalmacita, de parca ar contine mari mistere transcendentale. Iar cel care trebuie sa o aplice efectiv este ultima veriga dintr-un joc de-a telefonul fara fir. Adaugand si cortegiul de formalitati ce urmeaza aplicarii practice, se ajunge intr-un hatis in care nu se mai pot descurca nici academicienii. Ca sa fie respectata, o lege trebuie, in primul rand, sa fi cunoscuta. O vorba veche in lumea juridica zicea ca legiuitorul trebuie sa judece ca un filozof si sa se exprime ca un taran. Ce intelege omul obisnuit din titulatura unor acte normative cum ar fi: "Ordin nr. 14/2001 de punere in aplicare a Regulamentului pentru modificarea anexei la Regulamentul privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996 si de regulamentele emise pentru aplicarea acesteia" sau "Decizie nr. 1953 din 22 noiembrie 2001 privind mentinerea valabilitatii unor decizii emise de Directia Generala a Vamilor in baza Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, a Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 626/1997, si a Hotararii Guvernului nr. 91/2000". Sunt numai doua exemple din realitate. Grafomania legislativa a atins apogeul, determinand tot mai multi oameni sa renunte la drepturile lor decat sa se expuna efectelor unor asemenea reglementari. Legislativul a reusit sa realizeze un paradox: multe legi si putina dreptate. Cine mai poate distinge ce este permis si ce nu este permis? Sau, si mai rau, cine va mai putea face ordine intr-o asemenea harababura normativa? Codul civil a reusit sa depaseasca bine suta de ani fara cine stie ce modificari, fara vreo norma, regulamentare sau instructiune. Fiind o lege clara, s-a inscris in traditie si in constiinta oamenilor, aceasta fiind singura cale prin care se poate asigura respectarea legalitatii. Ca atare, o lege este suficienta daca este buna, dar aceasta presupune si competenta celor care o fac. O incercare de aducere la normalitate a actelor normative a existat in urma cu un an, cand a fost publicata Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Pe parcursul a 81 de articole sunt explicate regulile ce trebuie urmate la elaborarea legii. Din pacate, aceasta lege exista doar pe hartie. La ora actuala, daca pentru meserii obisnuite, cum ar fi cea de frizer sau tapiter, este necesar un stagiu, o pregatire, pentru cea de legiuitor nu se impune nici o conditie. Tehnicienii dreptului nu mai exista. Punand cap la cap scaderea catastrofala a calitatii actelor normative cu inlocuirea legilor cu ordonantele de urgenta, a acestora din urma cu regulamentele de aplicare si tot asa, nu poti sa nu te intrebi daca nu cumva haosul este creat deliberat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările