De când viaţa noastră s-a schimbat din cauza virusului, am planificat să îi încurajez pe copii să afle mai multe despre străbunicii, bunicii, unchii şi mătuşile lor. Am crezut că o să avem mai mult timp în această perioadă, dar nu am avut atât cât ne-am imaginat noi. Şi uite că vine vacanţa! Acum sigur o să avem mai mult timp, pentru că este o vacanţă diferită: stăm acasă.

Pentru cei care se întreabă cum să gestioneze timpul pe care îl au copiii în vacanţă, iată la ce ne-am gândit noi:

  • Primul pas: ordine în casă - în jucării, acte, DVD-uri, albume, cărţi. Puneţi deoparte pentru a dona tot ce nu aţi folosit în ultimul an sau care nu vă aduce bucurie şi ştiţi că poate aduce altcuiva. În perioada aceasta puteţi găsi organizaţii unde să le donaţi. Copiii vor învăţa prin modelul vostru bunătatea şi generozitatea.

  • Al doilea pas e să găsiţi o modalitate ca bunicii să vă poată suna şi să îi vedeţi. Dacă nu au deja smartphone, poate găsiţi unul prin casă sau chiar o tabletă mai veche. Poate aveţi alţi prieteni care au în plus un dispozitiv. Dacă nu, poate că e o investiţie bună în relaţia voastră să le luaţi un device care să vă ajute pe toţi să vă conectaţi. Sunt convinsă că veţi fi creativi şi când va veni vorba de a-i ajuta pe toţi să le folosească. Vă mai spun doar că bunica mea, care are aproape 80 de ani, reuşeşte să folosească Facetime.

  • Al treilea pas e să îi încurajaţi pe bunici sau alte persoane dragi din viaţa copiilor să îşi înregistreze poveşti sau voi să îi sunaţi zilnic să le daţi timp să le povestească copiilor despre cum era când ei erau mici (sau când eraţi voi mici), cum a fost viaţa lor, ce lucruri au făcut sau orice altceva îşi doresc să împărtăşească. Rugaţi-i să îşi caute albumele sau alte lucruri importante pentru ei şi să vă trimită poze făcute la poze. Încurajaţi gândirea critică a copiilor.

Idei de activităţi zilnice:

  • Arborele familiei. Încurajaţi-i pe copii să construiască arborele familiei prin poze, poveşti sau alte moduri creative. Pot inclusiv să scrie sau să deseneze povestea zilei, ce lucruri interesante au aflat în acea zi despre ei, despre voi, despre alte persoane dragi din familie.

  • Jurnalul familiei. Unii copii sunt adevăraţi povestitori. Îi puteţi încuraja să ţină jurnalul familiei (în desene, prin poveşti scrise sau chiar înregistrate - sunt destule aplicaţii care pot face asta).

  • Gătitul prin telefon. În mod normal, eu nu gătesc deloc. Perioada aceasta mi-a arătat însă că nu mai merge aşa. Mama mea i-a învăţat pe nepoţi să gătească tocăniţă. Evident că eu nu am ştiut reţeta, iar copiii au sunat-o pe ea. Am gătit toţi împreună, din case diferite. Cum ar fi ca în această perioadă să reuşim să învăţăm noi sau copiii noştri reţetele din familie?

  • Tradiţiile din familie. Să îi încurajăm pe copii să afle tradiţiile din familia lor. Dacă joi era seara de jocuri, poate că putem să o recuperăm, să o facem cu bunicii pe telefon. Sau cum ar arăta cina în familie prin telefon?

Dacă sunteţi profesor sau diriginte, cum ar fi să le daţi copiilor o temă de vacanţă care să conteze pentru ei şi pentru cei dragi? Una de care să îşi amintească mult timp, care să-i ajute chiar să se conecteze cu alţi copii. Cum ar fi să folosiţi grupurile de WhatsApp pentru a împărtăşi ce au aflat copiii nou despre familiile lor, despre ei sau în ce formă au pus povestea? Vă încurajez să vă folosiţi creativitatea şi să le daţi o temă de vacanţă care să-i ţină ocupaţi cu lucruri care contează: descoperirea istoriei familiei lor, scrierea amintirilor şi aducerea înapoi în viaţa lor a tradiţiilor din fiecare familie.

Copiii sunt curioşi. Copiii au nevoie să înţeleagă. Au nevoie să ştie cât de normal e ce gândesc, că şi noi am trecut prin experienţe similare. Uneori pur şi simplu vor să ştie cum eram noi când eram de vârsta lor, de asta se amuză tare când le povestim experienţele din copilăria la bunici sau cum ne jucam noi cu prietenii.

Pentru preadolescenţi şi adolescenţi, această perioadă din viaţa lor e una în care sunt deschişi să se descopere, să afle cine sunt, ce pot, ce vor. O parte importantă din această descoperire ar fi bine să fie despre familia lor. Să fim noi deschişi să povestim despre noi, despre cum a fost această perioadă pentru noi, fără teama că o să folosească informaţia împotriva noastră, ci cu bunătate şi drag că au nevoie să se înţeleagă. 

E atât de valoros pentru copii să îşi poată înţelege familia, pentru că atunci se vor înţelege pe ei. De asemenea, bunicii, mătuşile, unchii, străbunicii, toţi au nevoie să se simtă conectaţi, să ştie că ne pasă şi că nu i-am uitat în casele lor.

Noi avem nevoie de timp să lucrăm, aşa că de ce să nu îi rugăm pe bunici să petreacă timp online sau pe telefon (funcţia speaker e excepţională) cu nepoţii, povestind? Şi cum ar fi ca bunicii să afle care sunt cele mai noi seriale, jocuri sau activităţi pe care copii le au? Chiar şi doar să stea la telefon cât timp nepoţii fac altceva poate să fie foarte bine pentru ei şi să îi ajute să nu se simtă singuri. 

Am aflat de curând că adolescenţii au obiceiul acesta: pornesc telefonul pe Facetime sau pe altă aplicaţie şi pur şi simplu îl lasă pornit, cu prietenul/prietena de cealaltă parte. I-am întrebat de ce fac asta, pentru mine fiind foarte ciudat, şi au răspuns că o fac pentru a nu se simţi singuri. Haideţi să învăţăm de la ei, pentru că persoanele dragi nouă se simt singure! Poate aşa cei dragi vor opri televizorul, se vor îngrijora mai puţin şi se vor simţi mai iubiţi. Nu ştim cât timp avem cu ei. Haideţi să ne facem amintiri frumoase. 

Profesori şi părinţi, haideţi să aducem împreună generaţiile, pentru că #impreunavafibine.

PS Vă încurajez pe toţi să postaţi pe Facebook ce proiecte de vacanţă aveţi, ce soluţii creative aţi găsit pentru a învăţa istoria familiei şi pentru a rămâne împreună cu cei dragi chiar şi de la distanţă. Scrieţi-mi şi mie pe Facebook sau pur şi simplu postaţi folosind hashtag-ul #impreunavafibine.