6 martie, ziua în care comuniștii au pus mâna pe putere în România. În 1945, Guvernul lui Petru Groza, supranumit „burghezul roșu“, a început sovietizarea țării VIDEO
0La 6 martie 1945, Petru Groza și miniștrii săi au depus depun jurământul înaintea regelui Mihai I. Tot într-o zi de 6 martie s-au născut Ernest Maftei, Margareta Pogonat și Gheorghe Turda.
1475: s-a născut Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect și poet italian
Este recunoscut ca cel mai de seamă artist renascentist. Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. În anul 1504, grație grupurilor statuare Pietà și David, dobândise deja renumele de sculptor atât la Roma cât și la Florența. Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. În anul 1504, grație grupurilor statuare Pietà și David, dobândise deja renumele de sculptor atât la Roma cât și la Florența.
Una dintre primele sale lucrări de pictură și chiar unul dintre puținele tablouri ale artistului - Michelangelo făcând mai ales pictură murală în tehnica affresco - este „La Sacra Famiglia“ (Sfânta Familie).
Decorarea pereților altarului din Capela Sixtină - o suprafață măsurând 17 metri în lungime și 13 metri în lățime - reprezintă Judecata de Apoi. Michelangelo realizează primele schițe în anul 1534 și se apucă de pictat în vara anului 1536, pentru a termina fresca în toamna anului 1541. Actul final al istoriei omenirii este înfățișat ca o înspăimântătoare tragedie cosmică, umanitatea apare disperată și îndurerată, cutremurată de perspectiva condamnării veșnice
1835: s-a născut generalul, matematicianul şi istoricul Ştefan Fălcoianu
A absolvit Școala Militară de Ofițeri din București (1856), după care, în perioada 1860-1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a trimis în Franța pentru a urma cursurile Școlii Imperiale de Aplicații de Stat Major și ale Școlii Politehnice din Paris, fiind atașat pe lângă Statul Major al Armatei Franceze. În anul 1864 a fost șef de cabinet al ministrului de Razboi Savel Manu. A îndeplinit numeroase alte funcții de răspundere în cadrul armatei române: profesor la Școala Militară de Ofițeri, ajutor al șefului Directiei Stabilimentelor de Artilerie, șef de stat major al Diviziei 1 Militare Teritoriale.
În ianuarie 1869 este numit secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice, iar în perioada 5 mai 1876 - 5 aprilie 1877 este director general al Poștelor si Telegrafului. În timpul Razboiului de Independență de la 1877, revine în rândurile armatei și îndeplinește funcția de director general al Administrației Centrale a Ministerului de Război, iar la data de 20 octombrie 1877 este numit șef al Statului Major al Armatei Române de Operații. În anul 1883 este avansat la gradul de general de brigadă.
Ca șef al Marelui Stat Major și ministru de Război (1884-1886), a avut un rol semnificativ în perfecționarea sistemului de apărare a Romaniei, în elaborarea și aplicarea Legii asupra organizării comandamentelor militare (1882). Acesta este autorul lucrării „Istoria razboiului din 1877-1878, ruso-romano-turc”.
1866: s-a născut Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist
A studiază mai întâi la Conservatorul din București (1880-1885), apoi la Conservatorul de la Paris, unde îi are ca profesori pe E. Pessard (armonie), Theodore Dubois (contrapunct), Charles-Marie Widor (compoziție) și, în sfârșit , la Schola cantorum din Paris.
Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După reîntoarcerea în țară, Dumitru Georgescu-Kiriac, pune bazele Societății corale „Carmen" (1901-1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în același timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou și ansamblu coral la Conservatorul bucureștean.
A descoperit și popularizat în întreaga țară valorosul colind tradițional romȃnesc „O, ce veste minunată!“.
1897: a intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători
Pe 6 martie 1897 a fost adoptată Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Conform legii, repausul era acordat o jumătate de zi, duminică dimineaţă, şi 14 sărbători pe an. În cazul întreprinderilor industriale, Camera de Comerţ trebuia să decidă excepţiile. Legea a fost propusă de premierul de atunci al României, Vasile Lascăr, şi susţinută de primarul Capitalei, Barbu Ştefănescu Delavrancea.
În 14 aprilie 1910, legea a fost modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice.
Excepţie făceau brutăriile, care lucrau în toate zilele săptămînii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă.
1899: Bayer înregistrează „Aspirina“ ca marcă înregistrată
Numele de Aspirin reprezintă denumirea sub care compania Bayer din Germania a produs pentru prima dată acest medicament. Astăzi, termenul este folosit în mod curent pentru desemnarea acestui medicament, incluzând chiar variantele care nu sunt produse de Bayer.
Există însă țări în care cuvântul Aspirin se referă numai la versiunea produsă de Bayer - orice altă versiune a medicamentului purtând numele de "acid acetilsalicilic".
1907: apogeul răscoalei ţărăneşti din Moldova
Izbucnită la 8/21 februarie 1907 în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, denumire ce întruchipa generic toate privaţiunile şi suferinţele ţărănimii, răscoala ţărănească avea să cuprindă mare parte din judeţele Moldovei, cu un apogeu între 6/19 şi 9/22 martie. Unda de şoc a revoltei a ajuns, apoi, în Muntenia şi Oltenia, îndeosebi în judeţele Râmnicu-Sărat, Buzău, Teleorman, Vlaşca, Olt şi parţial în Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.
Primele mişcări ţărăneşti mai însemnate au avut loc în judeţele Dorohoi şi Iaşi între 22 februarie-23 februarie, iar începând din 28 februarie, ţăranii au pornit deschis la luptă împotriva moşierilor. Cete de ţărani au ocupat Podu Ilioaiei şi Târgu Frumos din judeţul Iaşi
1920: s-a născut actorul Ernest Maftei
S-a născut în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. A studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași.
A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic l-a făcut în filmul „Răsună valea”.
Actorul a fost căsătorit o singură dată și a avut un fiu, Gheorghe (Gheorghiță) Maftei care este un artist plastic cunoscut.
A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români.
Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.
A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR 2.
Filmografia sa este impresionantă și cuprinde zeci de filme. A scris volum de poezii și o piesă.
1927: s-a născut Gabriel García Márquez, scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel
Gabriel García Márquez s-a născut pe 6 martie 1927, în Aracataca, Columbia, şi a murit pe 17 aprilie 2014, în Ciudad de México, la vârsta de 87 de ani.
A fost un scriitor columbian, laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1982, pentru roman şi proză scurtă.
Printre cele mai cunoscute romane ale sale, care se înscriu în universul „realismului magic”, se află volume precum „Un veac de singurătate”, „Toamna patriarhului”, „Cronica unei morţi anunţate”, „Dragostea în vremea holerei”.
1933: s-a născut actriţa Margareta Pogonat
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959. Desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara) și cinematografică (debut în 1957 în Pasărea furtunii, regia Dinu Negreanu).
Primește Premiul ACIN de interpretare în 1972 (Drum în penumbră, regia Lucian Bratu) și 1973 (Zestrea, regia Letiția Popa și Dragostea începe vineri, regia Virgil Calotescu).
Desfășoară activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare: „Spiru Haret“ și Universitatea Ecologică, la care a predat Actoria.
În anul 2009, a primit premiul UNITER pentru întreaga activitate. Margareta Pogonat a murit în anul 2014.
1939: a murit Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
A fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între 1925 și 1939, prim-ministru al României (1938-1939).
Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București. Ca recunoaștere a meritelor sale în procesul unificării, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18/31 decembrie 1919, să ocupe scaunul (rămas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din România întregită. Învestitura și înscăunarea au avut loc a doua zi.
La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, recunoscându-i-se prin aceasta și activitatea publicistică. Patriarhul Cristea a fost numit senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și, în cel din urmă an al vieții, în împrejurări deosebit de grele, prim-ministru, între 10 februarie 1938 și 6 martie 1939, dată la care a murit. Decesul a survenit la Cannes (Franța), unde plecase pentru tratament medical. Trupul neînsuflețit al patriarhului a fost înmormântat în Catedrala Patriarhală din București.
1945: instaurarea guvernului condus de dr. Petru Groza
La 28 februarie 1945, primul ministru Nicolae Rădescu a demisionat. La 6 martie 1945, sub presiunea forțelor sovietice și la indicațiile lui Andrei Vișinski, adjunctul ministrului sovietic de Externe, în România a fost instalat primul Guvern comunist din istoria țării, condus de Petru Groza.
La nici două săptămâni de la încheierea Conferinței de la Ialta (4-11 februarie 1945), la București a sosit a sosit Andrei Vișinski. Adjunctul ministrului sovietic de Externe, Veaceslav Molotov, își câștigase un renume sinistru, fiind Procuror General al Uniunii Sovietice între 1935 și 1939, în timpul sângeroaselor epurări staliniste.
La 1 martie, sovieticii au accelerat măsurile militare pentru a asigura instaurarea guvernului Groza. Sovieticii au demobilizat și au dezarmat unitățile militare române din București. Au preluat controlul rețelei de transmisiuni a Statului Major Român al Aerului. De asemenea, au ocupat Telefoanele, astfel că Marele Stat Major nu mai putea comunica cu trupele române de pe front.
Aceste măsuri făceau parte din politica generală a sovietelor în zonele ocupate pentru a sprijini partidele comuniste în vederea preluării totale a puterii. România nu a făcut excepție, sovieticii au dezarmat și desființat orice unitate militară română care se putea opune preluării puterii de către comuniști.
În seara zilei de 2 martie, văzând că anglo-americanii, în loc să-l sprijine, îl sfătuiesc să-l accepte pe Groza, regele Mihai a cedat presiunii sovieticilor și l-a desemnat pe Groza prim-ministru. Pe 4 martie, Vîșinski a făcut o a treia vizită la rege, repetând în mod amenințător sprijinul de care se bucura Petru Groza din partea sovieticilor.
„Anularea mandatului lui Groza va fi considerată de guvernul sovietic drept un act ostil“, a spus Vîșinski. Și, ca argument suprem, există deja patru-cinci divizii sovietice staționate în București, plus altele care pot intra oricând în oraș.
La 6 martie, ora 19.30, Petru Groza și miniștrii săi au depus depun jurământul înaintea regelui Mihai I.
La 7 martie 1945, deci a doua zi după instalarea guvernului Petru Groza, o comisie de activişti sovietici condusă de Evgheni Suhalov a prezentat unei delegaţii de patru activişti comunişti, condusă de Ana Pauker, un plan de comunizare a României pe următorii trei ani, plan atribuit fostului secretar al Cominternului Gheorghi Dimitrov, potrivit unui raport din arhiva Oficiului de Studii Strategice american.
Proiectul sovietic prevedea suprimarea partidelor istorice prin arestarea, uciderea şi răpirea membrilor lor şi, respectiv, crearea unei organizaţii de poliţie întemeiată pe o „miliţie populară” de tipul NKVD.
1948: s-a născut cântăreţul de muzică populară Gheorghe Turda
S-a născut în localitatea Săpânța, din județul Maramureș. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1966-1973). A fost un student eminent. Încă din anii studenției s-a impus ca interpret, prin calitățile deosebite ale timbrului său vocal, bogăția și valoarea repertoriului ales. A interpretat și arii din operă și operetă. Din 1973 este licențiat în artă, specialitatea muzică clasică.
În același an, după absolvire a devenit prim solist al ansamblului artistic „Rapsodia română”, în cadrul căruia a activat până în 1991, anul desființării ansamblului.
În 1991 a fost angajat la Ministerul de Interne, direcția pentru cultură, artă și sport.
Începând din 1966 a colaborat până în prezent cu majoritatea ansamblurilor artistice din țară.
În anul 2002, a primit virtutea militară în grad de cavaler cu însemn pentru militari; conferită de președinția României.
1958: s-a născut compozitorul, pianistul şi dirijorul George Natsis
George Natsis, unul dintre cei mai buni compozitori și muzicieni din Romania, s-a născut pe 6 martie 1958, la București. Membru al Big Band-ului Radio, Natsis a absolvit Academia de Muzică „C. Porumbescu”, secția pian, în 1981.
Este absolvent al Academiei de Muzică „Ciprian Porumbescu” (astăzi Universitatea Națională de Muzică București), pian principal (1981).
A întreprins turnee în ţară şi în străinătate şi a colaborat cu nume mari ale muzicii pop româneşti. Din 1993, este pianist al Big-Bandului Radiodifuziunii Romane. A semnat orchestraţii, aranjamente şi direcţia muzicală pentru emisiuni de televiziune. A fost aranjorul multor albume ale unor artişti consacraţi, precum Ştefan Hrusca, Ovidiu Lipan („Visul toboşarului”, „Getica”) şi Gheorghe Zamfir. George Natsis a compus muzica de generic pentru emisiuni TV – „Ora 1 a venit” – Tele 7 abc, „Muzica e viaţa mea” – România 1, „Cerbul de aur” (festival internaţional) – România 1 şi muzica de film pentru pelicula „Divorţ din dragoste” – regia A. Blaier.
Activitatea compoziţională a lui George Natsis a fost răsplătită, începând cu anul 1985, cu numeroase premii în festivaluri dedicate muzicii pop şi jazz.
1969: s-a născut actriţa Ilinca Goia
Între anii 1987–1990 a fost membră a trupei de teatru studențesc Podul, condusă de profesorul Cătălin Naum. A absolvit Academia de Teatru și Film I.L. Caragiale din București în 1992 la clasa profesorului Florin Zamfirescu. A urmat un stagiu de pregătire la Universitatea și Teatrul Old Globe din San Diego (SUA), primind ulterior o bursă de studii la Academia Americană de Music-Hall și Artă Dramatică (AMDA) din New York, unde a absolvit în 1996.
Bogata sa experiență profesională cuprinde spectacole în teatre de repertoriu din San Diego - Civic Light Opera, Repertory Theatre și București: Teatrul "C.I.Nottara", Teatrul Român-American "Eugene O'Neill" și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, sub semnătura unor importanți regizori.
De asemenea, biografia profesională a actriței cuprinde o bogată activitate cinematografică și de televiziune, unde a interpretat numeroase roluri principale sub bagheta unor regizori de prestigiu dintre care: Dan Pița, Andrei Blaier, Mircea Veroiu, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Oprițescu, Malvina Urșianu, Ted Nicolau, Patrick Lissener, Viorel Sergovici, Valentin Hotea, Dinu Cernescu, Dominic Dembinski, Silviu Jicman. A primit, în anul 2014, premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV, pentru „Hedda Gabler”.
Se încarcă comentariile...
