4 ianuarie: 97 de ani de când prinţului Mihai i s-a recunoscut calitatea de moştenitor al tronului
0Tot pe 4 ianuarie s-a născut Mihai Constantinescu, solist vocal şi compozitor, precum și Sextil Puşcariu, filolog, istoric literar, memorialist, membru titular al Academiei Române.
1841: S-a născut chimistul şi mineralogul Petru Poni, membru titular şi preşedinte al Academiei Române.
Petru Poni s-a născut în satul Săcărești, din județul Iași, a absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași. Ca bursier la Paris s-a specializat în chimie fizică și mineralogie la „College de France” și Sorbona. Întors în țară, în 1865 se angajează ca profesor la Liceul Național, iar din anul 1866 predă și la Școala Militară din Iași. În anul 1878 este numit șef al Catedrei de Chimie din cadrul Universității din Iași unde a predat timp de 33 de ani. Din 30 iunie 1879 a fost ales membru al Academiei Române, iar în anul 1889 a fost numit comisar al Guvernului Român la Expoziția Universală de la Paris.
A fost unul dintre pionierii chimiei românești fiind considerat întemeietorul acestei școli. El a pus bazele chimiei organice în România.
1857: S-a născut regizorul şi producătorul Emile Cohl (Franța)
Este considerat „părintele filmului de animaţie”.
A realizat, între 1908-1918, peste 200 de pelicule de animaţie, precum „Microbii veseli”, „Nimic nu este imposibil omului”, „Picioare nichelate”, care au devenit succese de public.
1877: S-a născut Sextil Puşcariu, filolog, istoric literar, memorialist, membru titular al Academiei Române
S-a născut la Braşov și a făcut studii liceale la Braşov şi universitare la Leipzig, unde a devenit şi colaborator al Institutului de Limbă Română, Viena şi Paris. Stabilit, în 1919, la Cluj, a avut un rol hotărâtor în organizarea Universităţii române, fi ind primul ei rector. A pus bazele Muzeului Limbii Române - cel dintâi institut de lingvistică din ţara noastră (1919). A înfiinţat şi a condus buletinul acestui muzeu, „Dacoromania”, în paginile căruia a publicat dezbateri privitoare la principalele probleme de lingvistică şi fi lologie.
În 1906, Academia Română i-a încredinţat sarcina întocmirii „Dicţionarului limbii române”, din care a reuşit să publice, în timpul vieţii, trei volume masive. A iniţiat şi a conceput „Atlasul lingvistic român”.
1882 - A murit John William Draper, chimist de origine anglicană, pionier în fotochimie
A studiat Luna şi fotografii ale spectrului solar, pentru a arăta că acesta conţine atât lumină infraroşie, cât şi ultravioletă; a fost unul dintre primii care a produs microfotografii.
1926: „Actul de la 4 ianuarie”
Parlamentul României a votat îndepărtarea prinţului Carol de la succesiune şi a recunoscut prinţului Mihai calitatea de moştenitor al tronului
Pe timpul minoratului lui Mihai se instituie o Regenţă, aflată sub influenţa liberalilor, şi formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului acestuia, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol.
1931: S-a născut Nora Iuga (Eleonora Almosnino), poetă, romancieră şi traducătoare
I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu și George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat, în perioada 1955-1969.[2] Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Ziaristă la ziarele de limba germană "Neuer Weg" și "Volk und Kultur" (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră PEN-Club.
Din 1985 este scriitoare profesionistă. Face lecturi publice în străinătate și primește numeroase burse. A început să scrie versuri în clasa a două la Institutul Catolic: în timp ce tatăl ei cântă la vioara un poem de Jeno Hubay, Nora Iuga a simțit o vibrație puternică și muzica a început să se transforme în cuvinte.
În 2009 a primit bursa Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD) oferită de Germania pentru scriitori străini. La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar
1946: S-a născut Mihai Constantinescu, solist vocal şi compozitor
Mihai Constantinescu face parte din trio-ul lansat de Titus Munteanu din care mai fac parte Olimpia Panciu și Marius Țeicu. În anul 1999 editează în format single «Iubiți și câinii vagabonzi» În anul 2003, unul din albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc cuprinde piese scrise de Mihai Constantinescu.
În 2002, luna mai, primește Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare «O zi printre stele» din partea Ministerului Culturii și Cultelor. În 2002, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România îi editează un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii.
În anul 1981, obține premiul I la emisiunea-concurs «Șlagăre în devenire» cu piesa «I.E.F.S ura!». Mihai Constantinescu a fost decorat post-mortem de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.
1954: A murit Elena Farago, poetă simbolistă şi publicistă
S-a născut pe 29 martie la Bârlad în familia Francisc și Anastasia Paximade. În 1902 publică prima poezie în ziarul România muncitoare. În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga, a cărui prietenă și confidentă a fost.
Elena Farago este laureată de către Academia Română cu Premiul „Adamachi” pentru volumele Șoapte din umbră (1908) și Traduceri libere (1908), iar apoi pentru volumele Șoaptele amurgului, Din traista lui Moș Crăciun, apărute în 1920.
În 1921 este numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care o va conduce timp de 30 de ani. Elena Farago s-a stins din viață în 1954 la Craiova, după o lungă suferință.
1998 - A murit compozitorul Vasile Veselovski
A absolvit Conservatorul din București (1947-1952). A fost un compozitor cu o originalitate deosebită, iar multe dintre melodiile sale au devenit șlagăre. În piesele sale se regăsesc elemente ale folclorului românesc.
A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea, Aurelian Andreescu, Corina Chiriac, Gică Petrescu, Margareta Pâslaru, Horia Moculescu, Constantin Drăghici, Roxana Matei, Alexandru Jula, Aida Moga, Marina Voica, Dan Spătaru.
2023 - Ziua Mondială Braille
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 73/589, prin care a proclamat 4 ianuarie ca fiind ziua dedicată alfabetului Braille, în scopul de a asigura pe deplin respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, pe plan mondial, 36 de milioane de oameni sunt diagnosticaţi cu orbire şi alţi 216 milioane se confruntă cu probleme moderate şi severe de vedere.
În ziua de 4 ianuarie a anului 1809, s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.
Se încarcă comentariile...
