16 aprilie: Ziua în care s-a născut Akon. De unde provine numele de scenă al celebrului cântăreț

Data de 16 aprilie marchează, în acest an, Învierea Domnului și Sfintele Paști pentru creștinii ortodocși. Pentru fanii muzicii hip-hop și nu numai este ziua în care s-a născut celebrul cântăreț american, Akon. Din păcate, tot pe 16 aprilie, s-a stins o stea a muzicii populare românești.

Akon împlinește 50 de ani FOTO Facebook

2023: Sărbătoare ortodoxă: Învierea Domnului (Sfintele Paşti)

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinismului, dogma fundamentală a credinței creștine. Este o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufletului, potrivit crestinortodox.ro. În noaptea Învierii creștinii se bucură de o stare harică deosebită, de o părtășie specială cu semenii și cu Dumnezeu.

Apostolul Pavel spune: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (I Cor. 15, 14). Fără Înviere n-ar fi fost nici altar, nici preoti, nici credință, iar botezul nu ar fi avut nici o semnificație.

1879: S-a născut scriitorul Gala Galaction (Grigore Pişculescu)

Gala Galaction, pe numele său real, Grigore Pișculescu, s-a născut la Didești, Teleorman. A fost elev al liceului Sfântul Sava din București, avandu-l coleg pe celebrul poet, Tudor Arghezi. A urmat Facultatea de litere si filosofie, apoi Facultatea de teologie. Obține licența în teologie cu lucrarea: „Minunea din drumul Damascului. Argument apologetic”. În perioada 1915-1918, editează revistele Cronica si Spicul.

În 1922, Gala Galaction devine preot și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, iar în 1926 profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Chișinau. Activeaza ca profesor și în Bucuresti, ținând cursul de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie, în perioada 1941-1947.

Printre scrierile sale teologice însemnate se numără: „Scrisori teologice. Piatra din capul unghiului” (1926), „Cartea creștinului ortodox” (1926), „Meditare la rugăciunea domnească adică Tatăl nostru” (1927), „Scrisori către Simforoza. În pământul făgăduinței” (1930). A publicat, de asemenea, studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici, iar între 1928-1934 realizează o nouă traducere a Bibliei în limba română.

Opera lirerară a scriitorului cuprinde volume de nuvele, romane, note de călătorie șiarticole. Prima scriere, „Bisericuța din Răzoare. Nuvele și schițe”, a fost publicată în 1914. Au urmat „La țărmul marei” (1916), „Toamne de odinioara” (1924), „Roxana” (1930), și „Papucii lui Mahmud” (1931), etc.

Gala Galaction obține numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1915), Premiul Societății Scriitorilor Români (1933), Premiul Național Literar (1935), Premiul National pentru proză (1942). Devine membru activ al Academiei Române în 1947. Se stinge din viață pe 8 martie 1961, la București.

1928: S-a născut istoricul Radu Ciuceanu

S-a născut la Arad. A urmat cursurile Colegiului „Carol I” din Craiova, apoi cursurile Facultăţii de Istorie de la Universitatea din Bucureşti (1966-1970). În 1998 a obţinut titlul de doctor în istorie, potrivit biografi ei de pe site-ul www.cdep.ro.

În 1947 a intrat în Mişcarea Naţională de Rezistenţă. A fost arestat în septembrie 1948, anchetat de Securitate, iar în iunie 1949 a fost condamnat la 15 ani de temniţă grea pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”, fiind eliberat în 1963, conform sursei amintite.

A fost arheolog la Institutul de Arheologie din Bucureşti (1970-1975) şi apoi la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti (1975-1989), participând în această perioadă la săpături arheologice la Putna, Mihăileşti, Văcăreşti, Colţea și nu numai.

A fost director fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului din subordinea Academiei Române (din 1993), editor şi membru fondator al revistei „Arhivele Totalitarismului”. A semnat peste 100 de articole în diferite reviste şi 200 de comunicări, a întreprins cercetări arheologice pe aproximativ 20 de şantiere.

Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Intrarea în tunel. Memorii I” (1991), „Potcoava fără noroc. Memorii II” (1994), „Autocraţie şi naţionalism. Destinul unei dinastii (1665-1856)” (2001), „Misiunile lui A.I. Vîşinski în România. Din istoria relaţiilor româno-sovietice 1944-1946. Documente secrete” (1997, coordonator).

Acestora li se adaugă numeroase articole şi rapoarte referitoare la cercetări arheologice şi monumente istorice. În perioada 1994-2001 a publicat articole în revista „Arhivele totalitarismului”, sub genericul „Istoria ca un balast”. A fost membru fondator al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (AFDPR), în ianuarie 1990 și membru în Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) (9 febr.-11 mai 1990), reprezentând AFDPR. De asemenea, a fost membru în PNL-Câmpeanu (constituit la 5 februarie 1994), din care a demisionat în septembrie 1995, apoi a devenit preşedinte al Partidului Liberal Creştin (constituit în 1996). În legislatura 1990-1992, a fost deputat PNL de Alba, preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi pentru petiţii, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (ales la 13 februarie 1992).

Deputat PRM de Olt (legislatura 2000-2004), a fost şi preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii (din 2001). A fost membru de onoare al Academiei Române (din 2019). I-a fost conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, iar în 2017 a primit cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, Crucea Patriarhală. A murit pe data de 12 septembrie 2022.

1938: S-a născut actorul Constantin Băltăreţu

S-a născut la Bucureşti, potrivit volumului „1234 cineaşti români” (Ed.Ştiinţifi că, Bucureşti, 1996).

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1959. A jucat pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti, dând viaţă cu haz şi har unor personaje diverse.

Printre cele mai remarcabile piese în care a jucat se numără: „Peţitoarea” de Thornton Niven Wilder (r. Valeriu Moisescu, 1979), „Concurs de frumuseţe” de Tudor Popescu (r. Al. Tocilescu, 1980), „Alibi” de Ion Băieşu (r. Al.G. Croitoru, la Teatrul Dramatic „Maria Filotti” din Brăila, în 1981), „Există nervi” de Marin Sorescu (r. Florin Fătulescu, 1981), „Arma secretă a lui

Arhimede” de Dumitru Solomon (r. Al. Copacci, 1982), și „Moromeţii” de Marin Preda (r. Marius Popescu, la Teatrul din Brăila, 1982)

A apărut și în filme, având roluri episodice în: „Balul de sâmbătă seara” (r. Geo Saizescu, 1967), „Piraţii din Pacific” (r. Gilles Grangier, Sergiu Nicolaescu, 1975), „De ce trag clopotele Mitică?” (r. Lucian Pintilie, 1982).

Ultima peliculă cinematografică în care s-a remarcat a fost „Căutătorii de aur”, în regia lui Alecu Croitoru. A murit la 9 martie 1985, la Bucureşti. Filmul a fost lansat în 1986, după moartea sa.

1953: S-a născut actorul de teatru şi film Jay O. Sanders

Jay O. Sanders s-a născut în Austin, Texas, USA, numele său complet fiind Jay Olcutt Sanders. Familia sa a fost foarte atrasă de artă. Tatăl său a fost director executiv la mijlocul anilor '60 al producției faimoase „Karamu House” („Casa Karamu”). De asemenea, tatăl sau a fost un violonist amator, dansator și administrator pentru AFSC (Comitetul de Servicii Americane pentru Prieteni), Unitatea de Pace în Colombia, UNICEF, Comitetul Artelor și editor la „The Friends Journal”, potrivit Cinemagia.

Mama sa a fost recunoscută internațional ca director de cor, activist de pace și comentator de televiziune. Fratele mai mic al actorului ,Fred, a devenit, de asemenea, actor, iar cele două surori ale sale, Marta si Elizabeth sunt cântărețe.

A urmat cursurile de actorie la SUNY (Universitatea de Stat din New York) și a debutat în lumea cinematografică cu un impresionant rol shakesperean și anume, în rolul lui „Henry al V-lea”, în producția „Measure for Measure”.

Actorul s-a căsătorit cu Maryann Plunkett pe 1 octombrie 1991. Cei doi au împreună un băiat pe nume Jamie, născut în 1994.

Talentatul actor a interpretat rolul Ziggy, prietenul biciclist al lui John Goodman, în clasicul serial de televiziune „Roseanne”, din 1988. S-a remarcat, de asemenea, în rolul șerifului din comedia „Wedding Daze” (2006), în care i-a avut colegi de platou pe Jason Biggs si Isla Fischer.

1973: S-a născut cântăreţul de hip-hop Akon

Alioune Badara Thiam, cunoscut în întreaga lume sub numele de scenă Akon, s-a născut în Saint-Louis, Missouri, SUA, părinţii săi fiind senegalezi. A trăit mare parte din copilărie în Senegal.

A crescut într-o familie de muzicieni şi a învăţat, de copil, să cânte la mai multe instrumente. La vârsta de şapte ani, s-a mutat cu familia în Statele Unite, stabilindu-se la New Jersey. Numele de scenă Akon provine de la cuvântul englez „Konvict” (condamnat), ceea ce înseamnă „prizonier”. Alioune Badara Thiam a ales acest pseudonim după ce a fost închis pentru furt de maşini, potrivit www.abamako.com.

A petrecut trei ani la închisoare, timp în care a început să înţeleagă şi să-şi folosească abilităţile muzicale. A început să scrie şi să înregistreze în studioul său de acasă. În iunie 2004 își lansează primul album, intitulat „Trouble”, dar și primul său single „Locked Up”, care l-a făcut cunoscut.

„Locked Up” a ajuns în top 10 în clasamentul SUA şi în top 5 în Marea Britanie, potrivit www.akon.com. Cântecul a fost remixat în mai multe versiuni în funcţie de ţară, fiecare versiune implicând intervenţia unui artist local.

Cel de-al doilea album, „Konvicted”, este lansat pe 14 noiembrie 2006. Acesta include colaborări cu Eminem, Snoop Dogg, Styles P. şi Brick and Lace. Înainte de lansarea albumului, Akon lansează single-ul „Smack That” cu Eminem. Clipul este regizat de Raymond Garced şi este lansat în august 2006. Acesta ajunge pe locul al doilea în Billboard Hot 100, în patru ocazii diferite, şi rămâne acolo timp de cinci săptămâni consecutiv. Timp de 28 de săptămâni consecutiv, albumul a rămas în top 20, potrivit www.thefamouspeople.com.

Cel de-al treilea album, „Freedom”, a fost lansat pe 2 decembrie 2008. A dat naştere la patru single-uri şi a fost certificat cu platină în SUA, după ce a vândut milioane de copii în întreaga lume.

De asemenea, Akon a fost co-scenarist pentru hitul lui Lady Gaga, „Just Dance”. Piesa a avut un succes uriaş şi i-a adus nominalizarea la Premiul Grammy pentru „Cea mai bună înregistrare de dans” la cea de-a 51-a ediţie a „Premiilor Grammy”.

Cântecul „Sexy Bitch”, al lui David Guetta şi Akon, a ajuns în fruntea topurilor în peste şase ţări. A ajuns pe locul cinci în „Billboard Hot 100”. În 2007, Akon a câştigat premiul „Favorite Soul/R&B Male Artist” la „American Music Awards”, premiul „Artistul anului” la „Billboard Music Awards” şi „Teen Choice Award” la categoria „Breakout Artist - Male”.

În 2008, a câştigat „BET Hip Hop Award” la categoria „Producătorul anului”, iar în 2009, „Ozone” pentru „Artistul anului” în SUA şi Marea Britanie.

A câştigat Premiile ASCAP la diferite categorii în 2007, 2008, 2009, 2010 şi 2011, potrivit www.thefamouspeople.com. A fondat două case de discuri „Konvict Music” şi „Kon Live Distribution”.

În mai 2019, Akon a lansat primul său single latin, „Get Money”, cu rapperul portorican Anuel AA, prima piesă de pe cel de-al patrulea album al său de studio, „El Negreeto” din 2019, lansat de propria sa casă de CD, „Akonik”, potrivit www.allmusic.com.

În septembrie 2019, a lansat „Cómo No” cu cântăreaţa mexicano-americană Becky G. Tot în 2019, a lansat albumele „Akonda” şi „Konnect”.

În 2022, a lansat albumul „TT Freak”, potrivit site-ului personal. Succesul său nu se limitează la industria cinematografică şi muzicală. De-a lungul anilor, a devenit şi un om de afaceri. Are o serie de investiţii imobiliare împreună cu posesia a două linii de îmbrăcăminte celebre: „Aliaune” şi „Konvict”. Conduce mai multe case de caritate. El a fondat „Akon Lighting Africa” în 2015, cu scopul de a furniza energie electrică în 14 ţări africane. De asemenea, are o fundaţie proprie pentru copiii defavorizaţi din Africa, numită Fundaţia Konfi dence.

Este primul artist solo care a fost clasat simultan pe locul 1 şi 2 în Billboard Hot 100.

2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan

S-a născut la Dăbuleni. A absolvit Liceul Teoretic „Constantin Brâncuşi” din Dăbuleni. Ulterior, a urmat facultăţile de Filosofie şi de Istorie şi Geografie, din cadrul Universităţii din Craiova, potrivit paginii sale de Facebook.

Artista a avut numeroase colaborări cu nume sonore ale muzicii populare româneşti, între care s-a remarcat cea cu Ion Dolănescu. Dintre albumele lansate amintim: „Neică cin te-a supărat”, „Să tot petreci, la masa noastră” (1977), „Satule, mi-e dor de tine!” (1980), „Inima-mi arde dedor” (1982), „Astă seară-i seară mare” (1999), „Voinea-l meu, voinicule” (2000), „Cee inima de mamă” (2010), „Asta-i viaţa, n-ai ce-i face” (2012), potrivit www.bestmusic.ro.  

A cântat în spectacole organizate pentru românii stabiliţi în SUA, Canada, Australia și Israel. În ţară, Ionela Prodan a participat la numeroase festivaluri de muzică populară.

La 19 februarie 2004, un spectacol aniversar dedicat cântăreţei, intitulat „O viaţa de cântec”, a fost organizat la Sala Palatului de Ministerul Culturii şi Cultelor, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune şi Casa de Discuri Electrecord. Printre invitaţi s-au aflat Florin Piersic, Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Benone Sinulescu, Nicolae Furdui Iancu, Liviu Vasilică, Angela Moldovan, Tiberiu Ceia, Ştefania Rareş, Elena Merişoreanu, Gheorghe Turda şi Aneta Stan.

A fost membră a Partidului Social Democrat. În 2012, a candidat la alegerile parlamentare din partea PSD într-un colegiu din diaspora. În 2016, a candidat la alegerile parlamentare pe listele PSD Covasna, pentru un loc în Senat. A fost numită reprezentant special pentru Românii de Pretutindeni şi coordonator al programului „Cunoaşte România prin cultura sa tradiţională”, iniţiat şi derulat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În 2002, i-a fost conferită Crucea Naţională „Serviciul Credincios” cl. a III-a, „pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizaţia românească şi universală”. În 2004, a fost decorată cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor. A murit la Bucureşti.