14 iulie: 13 ani de când Mădălina Manole și-a pus capăt zilelor, de ziua sa. Ar fi împlinit 56 de ani
014 iulie este Ziua Națională a Franței și ziua în care, în 1967, a murit poetul Tudor Arghezi. În același an și în aceeași zi s-a născut „Fata cu părul de foc”, Mădălina Manole, artista care s-a sinucis 43 de ani mai târziu, tot pe 14 iulie.
14 iulie 1223 - Ludovic al VIII-lea a devenit rege al Franței.
Urcarea pe tronul Franței a a regelui Ludovic al VIII-lea a urmat morții tatălui său, Filip al II-lea.
14 iulie 1700 - a fost semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia și Turcia
Prin Tratatul de pace de la Constantinopol, încheiat între Rusia și Turcia, Marea Azov a fost atribuită Rusiei.
14 iulie 1789 - Ziua națională a Franței
Ziua națională a Franței este sărbătorită la 14 iulie din anul 1789.
Legat de această zi, mai trebuie amintit că pe 14 iulie 2002, în timpul festivităților de Ziua Bastiliei, a avut loc o tentativă de asasinat asupra președintelui de atunci al Franței, Jacques Chirac, care a scăpat însă neatins.
14 iulie 1862 - s-a născut Gustav Klimt, pictor austriac )
Pictorul și decoratorul austriac, Gustav Klimt (d. 1918), lider al avangardei vieneze și unul din fondatorii Secesiunii vieneze a contribuit în mare măsură, prin arta sa, la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei, potrivit Wikipedia.
1913 - s-a născut Gerald Ford, al 38-lea președinte al Statelor Unite
Gerald Ford, singurul președinte american care nu şi-a câştigat locul în urma unor alegeri, a ajuns la conducerea SUA aproape accidental, după o îndelungată carieră de congresmen.
În octombrie 1973 a fost desemnat să-i succeadă vicepreşedintelui Spiro Agnew, constrâns să demisioneze. Ulterior, tot o demisie, cea a preşedintelui Nixon, după scandalul Watergate, l-a urcat pe cea mai înaltă poziţie din stat.
A fost ultimul membru în viaţă al Comisiei Warren, cea care a investigat asasinarea preşedintelui John F. Kennedy. În scurtul său mandat a fost de două ori vizat de tentative de asasinat. A decedat în decembrie 2006, doborând recordul de cel mai longeviv fost şef de stat al SUA.
1918 - s-a născut regizorul suedez Ingmar Bergman
Ernst Ingmar Bergman a scris scenariile şi a regizat peste 60 de filme şi 170 de producţii teatrale. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără „A şaptea pecete” (1957), „Fragii sălbatici” (1957), „Persona” (1966), „Fanny şi Alexander” (1982), având aceleaşi teme centrale: familiile disfuncţionale, artiştii rataţi, Dumnezeul absent, imposibilitatea de a comunica unii cu ceilalţi.
Ca cineast, a lucrat constant cu acelaşi grup de actori, distribuindu-i în majoritatea filmelor sale (Liv Ullmann, Max von Sydow, Bibi Andersson, Harriet Andersson, Erland Josephson, Ingrid Thulin, printre alţii). A obținut nenumărate premii pentru filmele sale, iar autobiografia sa, „Lanterna magică”, a fost tradusă în mai multe limbi. A murit pe 30 iulie 2007.
1919 - s-a născut actorul francez de origine italiană Lino Ventura
Publicul cineast își amintește de actor francez de origine italiană Lino Ventura (d. 1987) din filme precum: Nu v-atingeți de biștari (Touchez pas au grisbi), Trei zile de trăit (Trois jours à vivre), Oprirea obligatorie (Le rouge est mis), Montparnasse 19, Misterul celor trei continente (Herrin der Welt), Opera de trei parale (Die Dreigroschenoper), Monoclul râde galben (Le Monocle rit jaune), A șaptea țintă (La Septième Cible) etc.
1932 - s-a născut sculptorul român Gheorghe Iliescu-Călinești
Gheorghe Iliescu-Călinești este unul dintre cei mai apreciaţi sculptori români din a doua jumătate a secolului XX. De-a lungul carierei sale, a participat la zeci de expoziţii internaţionale, desfăşurate în mai multe ţări ale lumii precum: Belgia, Italia, Iugoslavia, Germania, Grecia, Turcia, Spania, Brazilia, Austria sau SUA.
Dintre cele mai importante expoziţii la care a participat pot fi menţionate: Bienala Tineretului de la Paris (1967), Bienala Tineretului ”Danubius” de la Bratislava (1968), Bienala de la Veneţia (1972), Bienala de plastică mică de la Padova (1977), Bienala de la Budapesta (1978). La aceste expoziţii lucrările sale au fost apreciate şi premiate, cele mai semnificative distincţii fiind, Diploma de onoare a Quadrienalei de Artă Decorativă de la Erfurt-Germania şi Premiul Academiei Române pe anul 1993. Artistul murit în 2002
1958 - s-a născut politicianul Mircea Geoană
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, împlinește 65 de ani.
1967 - a murit poetul, scriitorul și publicistul Tudor Arghezi
Cunoscut mai ales ca poet și scriitor, Tudor Arghezi (n. 21 mai ) a fost şi un redutabil publicist şi pamfletar. Pe numele său adevărat Ion M. Theodorescu, Tudor Arghezi a debutat în presa literară la doar 16 ani, în revista „Liga ortodoxă" condusă de Alexandru Macedonski. A folosit pentru prima oară pseudonimul Arghezi în anii 1897-1899, când a publicat proză şi poezii în „Revista Modernă".
A fost contemporan cu momente decisive din istoria primei jumătăţi a veacului trecut și s-a raportat diferit la fiecare dintre acestea: a colaborat cu germanii în perioada ocupaţiei din 1916-1918, Regelui Carol i-a dedicat volume omagiale, a criticat alianţa cu naziştii şi a fost arestat de către regimul antonescian, denigrat şi marginalizat de comunişti, ulterior a colaborat şi a fost reabilitat tot de către aceştia. După 1947, Tudor Arghezi n-a mai putut semna aproape nimic în presă, fiind reabilitat abia la mijlocul anilor '50, de către Gheorghiu-Dej, însă cu preţul colaborării cu noul regim.
14 iulie 1967 - s-a născut Mădălina Manole
Cântăreaţa, compozitoarea şi instrumentista Mădălina Manole s-a născut pe 14 iulie 1967, la Vălenii de Munte, în judeţul Prahova.
După ce a studiat chitara, Mădălina Manole a început să compună muzică pe versuri ale unor poeţi celebri. A debutat muzical la vârsta de 15 ani, la Cenaclul Tineretului prahovean.
Împreună cu Ştefania Ghiţă a format duetul Alfa şi Beta, cu care a participat la spectacolele Cenaclului Flacăra.
Între anii 1982 şi 1985, Mădălina Manole a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, la clasa Mihaela Runceanu - Ionel Tudor şi a fost angajată la Aeroportul Otopeni pe post de controlor trafic aerian-auxiliar. Dan Ştefănică i-a încredinţat piesa „Pentru noi nu poate fi alt cer“, care figurează pe coloana sonoră a filmului „Nelu“, în regia lui Dorin Doroftei. Cu această ocazie, interpreta a jucat şi primul rol într-un film.
În anul 1988, Mădălina Manole a participat la Festivalul Mamaia cu piesa „Un om sentimental“ compusă de Şerban Georgescu, acesta fiind începutul unei colaborări de succes între cei doi.
Trei ani mai târziu a obţinut discul de aur pentru albumul „Fată dragă“, ce va primi ulterior alte două discuri de aur, pentru vânzări de peste două milioane de unităţi.
Din 1991, a început o serie de turnee de succes în Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Belgia, Germania, Franţa. În anul 1995, cântă la Bucureşti în deschiderea concertului Whigfield, iar un an mai târziu, în deschiderea concertului susţinut de formaţia Los del Rio.
În anul 1997, a lansat albumul „Lină, lină Mădălină“, moment în care înregistrează două premiere notabile. Astfel, Mădălina Manole devine primul nume al muzicii pop româneşti care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional - Polygram Group (prin Zone Records România). Cea de-a doua premieră marcată prin acest album este faptul că Mădălina Manole este prima artistă de muzică pop care are curajul sa interpreteze folclor autentic, în manieră originală, cu o orchestră de muzică populară condusă de regretatul Dorel Manea.
În anul 2000, a obţinut premiul pentru cea mai bună interpretă pop şi cea mai bună voce feminină a anului la Premiile Radio România şi respectiv, Premiile Industriei Muzicale din România, iar în 2000, albumul „Dulce de tot“ este apreciat cel mai bun album pop de Radio România Actualităţi.
14 iulie 2010 - ziua în care Mădălina Manole a murit
„Fata cu părul de foc” a murit pe 14 iulie 2010, în ziua în care ar fi împlinit 43 de ani, după ce a băut un pahar dintr-o substanţă toxică (Furadan). Trupul artistei a fost găsit fără viaţă de Petru Mircea, soţul său, chiar în vila din Otopeni unde locuiau împreună.
Artista nu a fost înmormântată sub binecuvântarea slujbei obişnuite de înmormântare, având în vedere moartea prin sinucidere, însă a avut parte de o slujbǎ specială pentru astfel de situaţii, în faţa bisericii Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena din Ploieşti şi apoi a fost înhumată în cimitirul Bolovani din Ploieşti.
Se încarcă comentariile...
