Exclusiv Dan Dungaciu, la Interviurile Adevărul: Ce planuri are AUR în 2026
0Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, vorbește la Interviurile Adevărul despre planurile AUR. Cum plănuiește partidul să ajungă la putere și cum se împacă liderii cu eticheta de „pro-ruși”, sunt doar căteva dintre întrebările la care răspunde acesta.
Ajuns de curând în politica internă, în echipa de conducere a AUR, Dan Dungaciu a explicat la „Interviurile Adevărul” că a luat decizia să intre în politică, argumentând că nu mai vede o diferență clară între a fi și a nu fi în politică:
„Am constatat și nu am fost singurul că spațiu acela de, hai să zic așa, neutralitate, care putea să pretinde că ar fi un spațiu neutru, începe să se îngusteze. Deci, ideea aceea că pot să emis ceva dintr-o zonă de neutralitate a dispărut. (...) Nu mai exista o diferență clară între a fi în politică și a nu fi în politică, chiar dacă unii dintre noi pretindeam că există această deosebire. Și lucrurile astea le-am auzit și de la mai multe lume. (...)
Am intrat după ce Partidul AUR a pierdut prezidențialele, cu convingerea clară că România nu poate funcționa precum o mașină pe care un cascador o ține pe două roți, să meargă în continuare pe două roți. Ea trebuie să-și construiască în aceste vremuri tulburi, cum n-au mai fost de la căderea comunismului încoace, să-și construiască posibilitatea de a se aseza cel puțin pe patru locuri, nu înseamnă că asta va fi stabilitate, dar oricum e cea mai bună stabilitate pe care poate să o aibă. România nu putea să facă asta. De exemplu, Polonia poate să facă asta. Polonia are toate patru roți acreditate, ca să zic așa, că e vorba de dreptate și justiție în regulă, că e vorba de partidul liberal, este în regulă, Polonia se guvernează.
Ideea această, după care doar jumătate de România este funcțională, poate guverna, poate fi acreditată, poate fi ascultată, e o idee care va arunca în zid România. Asta a fost convingerea mea și este convingerea mea clară. Pentru că lumea este mult prea complicată. Eu nu presupun acum că ar exista atâta inteligență în instituțiile din România, încât să joci, nu-i așa, la mai multe capete, că nu se știe cum se așează lucrurile. Așa cum România a mai jucat pe vremuri, inclusiv în vremea comunismului, cel puțin la o perioadă din acel interval. Dar măcar să ai conștiința faptului că nu poți să ignori jumătate de energie din spațiul acesta. Ca ce energie culturală, identitară, economică, antreprenorială, politică, dacă vreți.
Este spațiul acela care gândește, ca să zic așa, <<suveranist>>, pentru că termenul e destul de confuz. Nu poți să-i lași în afara jocului politic, nu poți să-i lași în afara jocului cultural, identitar, antreprenorial, ce vreți dumneavoastră. Pentru că România nu poate funcționa așa, nu-și permite. Și se vede foarte bine că nu-și permite”.
„În România guvernează o coaliție geopolitică”
Potrivit liderului AUR, „de fapt, noi aici, în Europa, nu facem decât să reproducem jocul politic mare care s-a petrecut în America începând din 2016-2017 încoace”, susținând că în România „guvernează o coaliție geopolitică”.
„Europa s-a trezit într-o altă formulă. Și atunci, unii de la Bruxelles și-au dat seama că trebuie să pozitiveze negativitatea. Și atunci au zis, domnule, dacă tote războiul acesta, este singura noastră sansă. Având animozități evidente față de America, evidente mai nou față de Rusia, haideți să construim o entitate geopolitică numită Europa. Să mutăm ideea de securitate de la America și NATO spre UE și vedeți cum discută acum securitatea europeană. Așa ceva nu se discută. Le-am transformat în situații excepționale, pentru că simplul discurs că frontierele UE sunt atacate, este un discurs politic, pentru că frontierele NATO sunt atacate. În materie de securitate, nu UE juca, juca NATO.
Rusia nu atacă Lituania, Letonia, Polonia sau România. Rusia atacă NATO. Și intrăm pe logică a ripostei de tip NATO. Dar încet, încet Bruxelles a schimbat narațiunea. A schimbat-o și a dus-o spre UE, asumându-și, cum se spune, geopolitic Ucraina, fără să aibă vreo îndreptățire sau vreun mandat, din punctul ăsta de vedere, și încercând să transforme această negativitate într-o pozitivitate, adică într-un soi de federație stat-centralizată european. Și atunci, Bruxelles a fost foarte, mă rog, relativ coerent în această chestiune. Sigur că, în termeni de capabilități, lucrurile stau mai complicat. România este parte a acestui proiect. În termen de securitate, România a ales UE. Chit că nu-i actor de securitate, chit că nu funcționează ca un actor de securitate, dar asta a ales România”.
„Nu credem că UE poate să fie un actor viabil de securitate”
Afirmând că România a refuzat oferta lui Trump pentru Consiliul pentru Pace, Dungaciu a susținut că țara noastră nu are „libertatea unei politici de securitate și externe, în acest moment”.
„Ca urmare, suntem arondați unui alt proiect. Proiectul nostru, pe care politica AUR îl susține este altul, în termeni de securitate. Pur și simplu, noi nu credem că UE poate să fie un actor viabil de securitate. (...)
În curs de actualizare.
Se încarcă comentariile...
