SUA. Reformarea poliţiei, misiune imposibilă?

SUA. Reformarea poliţiei, misiune imposibilă?

Practicile politiei americane, puse în discutie

După moartea lui George Floyd, cererile pentru reforma poliţiei se înmulţesc, dar va fi o operaţiune complicată şi riscantă.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Tăiaţi finanţarea poliţiei!“.  Revendicarea este scrisă cu litere gigantice, de un galben strălucitor, în faţa Casei Albe. Inscripţia a apărut luni 8 iunie pe trotuarul uneia dintre arterele principale din Washington, lângă sloganul „Black Lives Matter” pictat de municipalitate. Acest îndemn răsună şi la sutele de proteste organizate în Statele Unite de la moartea lui George Floyd, un afroamerican în vârstă de 46 de ani, care a fost sufocat de un ofiţer de poliţie alb din Minneapolis. 
 
Tragedia este cel mai recent exemplu de violenţă poliţienească împotriva afro-americanilor şi a zguduit America, şi s-a extins în aproape toată lumea . „Defund the police” (tăiaţi finanţarea poliţiei) a găsit deja potenţial sprijin în Minneapolis, oraşul lui George Floyd, dar a atras atenţia şi în alte oraşe mari ale SUA şi a provocat reacţii de la politicieni de top. Când protestatari sau activişti cer reducerea fondurilor, nu înseamnă abandonarea poliţiei în termeni generali, ci realocarea unei părţi din buget către şcoli, centre de pregătire profesională, instituţii de sănătate mintală şi locuinţe subvenţionate. 
 
Mulţi cercetători din mediul academic şi lideri ai mişcărilor civice spun că sărăcia, şomajul şi problemele de sănătate mintală (precum adicţiile, de exemplu) sunt cauzele primare ale criminalităţii, aşa că o abordare adecvată de rezolvare a lor ar fi mai eficientă decât suplimentarea numărului de poliţişti pe străzi. „Avem nevoie de investiţii în educaţie, scheme de angajare, acces cu adevărat echitabil la servicii medicale şi mai puţine patrule pe străzile noastre”, spune Kailee Scales, director al Fundaţiei Black Lives Matter, într-un mesaj pe Twitter din 5 iunie. Primarul din Los Angeles, Erci Garcetti, a anunţat pe 3 iunie că administraţia sa va tăia bugetul poliţiei cu aproape 150 milioane de dolari şi va realoca banii către comunităţile de culoare. Bill de Blasio, primarul din New York, a spus şi el pe 7 iunie că va redirecţiona din banii poliţiei către servicii sociale.În Minneapolis, o majoritate din consiliul local a anunţat, tot pe 7 iunie, că va desfiinţa instituţia poliţiei şi o va înlocui cu un program de siguranţă publică „condus de comunitate”. Este cea mai radicală măsură anunţată după moartea lui George Floyd.
 
Trump se opune tăierii fondurilor
 
Preşedintele Donald Trump, care urmăreşte să fie reales pentru un al doilea mandat în noiembrie, a respins deja vehement posibilitatea. „Acest an a adus cele mai reduse statistici de criminalitate în întreaga istorie a ţării noastre, iar acum democraţii radicali de stânga vor să taie fonduri şi să abandoneze poliţia noastră. Îmi pare rău, eu vreau lege şi ordine”, a scris Trump pe Twitter pe 8 iunie, într-un mesaj adresat preponderent bazei sale de simpatizanţi conservatori. Totuşi, pe 11 iunie, Donald Trump a făcut un pas către o reformă a poliţiei, afirmând că are în vedere un ordin executiv prin care să încurajeze departamentele de poliţie să adere la „standardele profesionale curente pentru uzul de forţă”. Contracandidatul democrat, Joe Biden, se opune mişcării de reducere a finanţării poliţiei, dar sprijină „nevoia urgentă” de reformă, conform unui purtător de cuvânt al campaniei sale.
 
Posibile efecte
 
Şefii de departamente de poliţie, sindicaliştii şi politicienii, în principal cei republicani susţin că tăierea fondurilor la o creştere a criminalităţii.Ei spun că poliţia ar avea mai puţine resurse să lupte cu criminalitatea. „Minoritatea poliţiştilor care abuzează de autoritatea lor trebuie traşi la răspundere. Punct. Dar a reduce fondurile sau a desfiinţa poliţia ar fi o mişcare foarte periculoasă, cu efect de creştere a criminalităţii şi de periclitare a locuitorilor nevinovaţi din Houston”, explică parlamentarul republican Wesley Hunt, reprezentant din Texas şi afroamerican, într-un mesaj pe Twitter pe 8 iunie. 
 
Cu toate acestea, criticii spun că în prezent sunt oricum prea mulţi poliţişti, în special în comunităţile sărace, de culoare, şi că situaţiile la care răspund ar fi mult mai bine deservite de alţi profesionişti, precum lucrători sociali sau medici cu specialitate în afecţiuni psihice. Yann Philippe, lector de istorie şi civilizaţie americană la Universitatea din Reims şi specialist în probleme de poliţie, spune că se solicită prea mult intervenţia poliţiei în Statele Unite şi, uneori, în cazuri în care lucrătorii sociali sau psihologii ar fi mai potriviţi.
 
Alte încercări de reformă
 
Încercări de reformare a poliţiei tot au loc de 40 de ani încoace.  Departamentele de poliţie au introdus programe de conştientizare a bias-ului rasial, au recrutat mai multe persoane de culoare, iar ofiţerii au obligaţia de a purta camere de filmat pe uniforme. Dar rezultatele nu sunt cele aşteptate, spun experţii.„Niciuna din acele măsuri nu a funcţionat”, spune Alex Vitale, profesor de sociologie la Brooklyn College şi autor al cărţii „The End of Policing” (Sfârşitul poliţiei).
 
Obstacole în calea reformei
 
În calea reformării poliţiei americane, Yann Philippe constată două dificultăţi: pe de o parte, dimensiunea mare a acestor instituţii extrem de ierarhice, sindicatele mari bucurându-se de legături politice bune. Pe de altă parte, autonomia de care se bucură poliţia în teren, ceea ce face ca supravegherea superiorilor să fie mai dificil de pus în aplicare. Potrivit acestuia, la aceste obstacole se adaugă rasismul în cadrul poliţiei, care a contribuit istoric la menţinerea segregării rasiale. Imaginile devenite virale cu poliţişti înarmaţi până în dinţi care interveneau pentru a opri protestatarii, dar şi pe cei care vandalizau şi furau din magazine, au pornit din nou dezbaterea despre aşa numita militarizare a poliţiei. 
 
De-a lungul anilor, departamentele de poliţie au cumpărat echipament de nivel militar – cum ar fi grenadele paralizante şi puşti de lunetist – şi au introdus antrenamente militare în programele lor. O altă parte a imaginii de militarizare a fost fluxul de recruţi reveniţi din misiuni militare în Irak şi Afganistan. Faimoasele echipaje SWAT (forţele de intervenţie), care erau folosite în mod tradiţional în luări de ostatici sau incidente armate în derulare, au ajuns să fie utilizate la percheziţii banale de droguri, ceea ce pune în pericol populaţia în mod inutil, afirmă American Civil Liberties Union, într-un raport din 2014, citat de europa liberă.
 
 „Cartierele noastre nu sunt zone de război, iar poliţia nu trebuie să ne considere inamici de război”, scrie ACLU în acel raport, subliniind că războiul împotriva drogurilor nu a dus la scăderea utilizării narcoticelor, dar a adus devastare în comunităţi sărace, cu precădere cele de culoare. La şase ani după acel raport, situaţia nu s-a schimbat prea mult. Într-un articol de opinie publicat de Washington Post, Philip Skinner, fost ofiţer CIA în divizia antiterorism şi actual poliţist în Savannah, Georgia, scrie că departamentele de poliţie din SUA seamănă cu o forţă de ocupaţie şi că antrenamentele se concentrează pe protecţia poliţiei faţă de civili.„Eu am descoperit că, cu cât mă apropii mai mult de vecinii mei, cu atât mai în siguranţă suntem toţi. Dacă schimbăm această mentalitate, putem schimba şi antrenamentele în concordanţă”, scrie Skinner.
 
Ce legi se pregătesc
 
Democraţii din Camera Reprezentanţilor, conduşi de grupul afroamerican, au propus cea mai mare reformă a poliţiei din ultimii ani, cu scopul de a rezolva problema brutalităţii şi a discriminării. Legea intitulată „Justiţia în actul poliţienesc 2020” ar urma să interzică imobilizarea unui suspect cu tehnici strangulante şi mandatele de percheziţie „fără bătut la uşă” pentru ofiţerii federali, iar la nivel statal şi local ar limita transferul de echipament şi armament militar. 
 
Legea ar coborî şi pragul la care un ofiţer poate fi anchetat penal pentru abuz şi ar înfiinţa un registru naţional pentru a împiedica practica actuală, în care un ofiţer sancţionat îşi poate găsi de muncă în alt oraş. Unul dintre scopuri este şi descoperirea practicilor discriminatorii care cer forţelor statale şi locale să catalogheze uzul de forţă pe categorii precum rasă, sex, prezenţa unui handicap, religia şi vârsta persoanelor.
Statul New York a adoptat vineri o serie de legi destinate să pună capăt violenţelor poliţiei împotriva minorităţii de culoare, ilustrând impactul protestelor care au zguduit Statele Unite de la moartea lui George Floyd, relatează AFP.
 
Guvernatorul democrat Andrew Cuomo a semnat oficial 10 texte votate săptămâna aceasta de cele două camere ale Parlamentului din statul New York.
 
Printre aceste măsuri figurează o lege care interzice recurgerea la acte de strangulare de către oamenii legii, lege dată în memoria lui Eric Garner, un bărbat de culoare asfixiat de poliţia din New York în 2014, şi anularea unei clauze care protejează poliţiştii acuzaţi de ”gafe”.
 
Această clauză prevede că orice document referitor la evaluarea profesională a poliţiştilor, inclusiv măsurile disciplinare la care aceştia au fost supuşi, este ”confidenţial” şi nu poate fi divulgat decât la ordinul unui judecător.
Acum, publicul – inclusiv jurnaliştii – vor putea avea acces, folosind legile americane privind libertatea de informare.
 
Casa Albă finalizează un proiect de reformare a poliţiei
 
Casa Albă a anunţat că a finalizat un proiect în vederea unei reformări a poliţiei, în urma morrţii afroamericanului George Floyd, asfixiat de poliţistul alb Derek Chauvin într-o arestare la 25 mai, la Minneapolis, care a provocat un val de furie în ţară, avertizând că nu ia în calcul o scădere a imunităţii poliţiştilor, relatează Reuters.
 
Planul prin care administraţia Trump răspunde îngrijorării manifestanţilor cu privire la brutalitatea poliţiştilor a ajuns în ”stadiul final”, a anunţat miercuri o purtătoatea de cuvânt a CaseiAlbe, Kayleigh McEnany. Aceste propuneri urmează să fie făcute publice ”în zilele următoare”, şi-a exprimat ea speranţa. ”Preşedintele şi-a petrecut ultimele zile lucrând discret şi cu diligenţă la propuneri vizând să răspundă problematicilor pe care manifestanţii le-au ridicat în toată ţara, chestiuni legitime”, a declarat Kayleigh McEnany. Însă ea a exclus o susţinere din partea locatarului CaseiAlbe a unor eforturi în vederea reducerii imunităţii poliţiei. Liderul majorităţii republicane în Senat Mitch McConnell i-a încredinţat lui Tim Scott – unicul senator republican de culoare din Congres – coordonarea unui grup de reflecţie cu privire la o reformă a poliţiei, în urma mişcării de protest faţă de rasism, violenţele poliţiei şi inegalităţile rasiale provocate de asfixierea lui George Floyd de către poliţistul alb Derek Chauvin, relatează Reuters.
 
”Cred că cea mai bună modalitate ca republicanii din Senat să meargă înainte este să-l asculte pe unul de-ai noştri, care a avut aceste experienţe”, a a anunţat în faţa presei Mitch McConnell, subliniind asupra îndelungatei lupte în favoare egalităţii rasiale şi vieţii lui Tim Scott ca afroamerican. Tim Scott a povestit că a fost arestat şi interogat de poliţie, în pofida statututlui său de senator. El a insistat marţi asupra unei decizii rapide şi închiderii subiectului. ”Cred că este important ca această ţară să ia o poziţie şi o poziţie foarte puternică şi să spună «ascultăm, auzim şi reacţionăm»”, a declarat el presei, apreciind că alegerea nu este ”binară” între a susţine poliţia şi minorităţile.
 
 Un apropiat al curentului conservator, Tim Scott a refuzat să intre în grupul de culoare, care reprezintă comunitatea afroamericană, şi a salutat recent bilanţul preşedintelui Donald Trump în probleme rasiale. Tim Scott a lucrat însă cu senatoarea democrată din California Kamala Harris şi cu senatorul din New Jersey Cory Booker la un proiect democrat de lege în lupta împotriva violenţelor poliţiei şi discriminărilor rasiale în Statele Unite, prezentat marţi. El s-a declarat optimist în privinţa şanselor unui acord între republicani, democraţi şi Casa Albă, pentru ca acest proiect să devină lege.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările