Preşedintele Trump aprobă primele sancţiuni împotriva Turciei în urma intervenţiei militare în Siria. Erdogan spune că nu va ceda

Preşedintele Trump aprobă primele sancţiuni împotriva Turciei în urma intervenţiei militare în Siria. Erdogan spune că nu va ceda

Preşedintele turc Recept Erdogan şi omologul său american, Donald Trump

Preşedintele american Donald Trump a semnat luni decretul prin care Statele Unite impun sancţiuni ţintite împotriva a trei miniştri turci, în scopul de a convinge Turcia să pună capăt „imediat” ofensivei din nord-estul Siriei împotriva miliţiilor kurde, aliate ale trupelor americane în lupte cu organizaţia teroristă a Statului Islamic.

Ofensiva a fost lansată cu şase zile în urmă, după ce preşedintele Trump anunţase retragerea trupelor americane din regiune, provocând critici violente la Washington şi în lume că-şi abandonează aliaţii kurzi.
 
Sancţiunile americane îi vizează pe miniştrii energiei, apărării şi de interne precum şi ministerele apărării şi energiei. Bunurile lor potenţiale în Statele Unite sunt îngheţate şi tranzacţiile internaţionale în dolari sunt blocate.
 
Decretul semnat de Trump ar permite ca sancţiunile să fie aplicate unui număr mult mai mare de oficiali turci.

Lideri republicani din cadrul Comisiei pentru afaceri externe a SUA au declarat luni că sancţiunile economice ale preşedintelui Donald Trump împotriva Turciei nu merg destul de departe. "Apreciem sancţiunile planificate ale Administraţiei, dar nu se merge suficient de departe pentru a pedepsi Turcia pentru infracţiunile sale grave din Siria", a declarat republicanul Mike McCaul, potrivit Reuters.

 
Ofensiva turcă în nord-estul Siriei s-a soldat până acum cu peste 150 de morţi, dintre care 50 de civili, precum şi cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.
 
La rândul său, ministrul american al apărării, Mark Esper, a criticat luni drept „inacceptabilă'' ofensiva militară turcă în Siria, apreciind că aceasta a dus la „eliberarea a numeroşi deţinuţi periculoşi'' ai grupării teroriste a Statului Islamic. Esper a mai declarat că administraţia americană va cere aliaţilor NATO să ia „măsuri'' împotriva Turciei, vinovată de „subminarea'' misiunii internaţionale împotriva Statului Islamic în Siria.
 
Pe de altă parte, el a confirmat oficial că Pentagonul a început o retragere totală a trupelor din nord-estul Siriei, la cererea preşedintelui Donald Trump.Dar, preşedintele spune că forţele americane care părăsesc Siria vor fi reaşezate şi rămân în regiune pentru a monitoriza situaţia şi a impiedica ce s-a întâmplat ân 2014 când ascensiunea ISIS a fost neglijată, aluzie la o politică a predecesorului său, Barack Obama.
 
La rândul său, Congresul SUA ameninţă că va adopta rapid sancţiuni economice mult mai extinse împotriva Turciei.
 
Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată luni în şasea a zi, a provocat proteste internaţionale şi s-a soldat cu peste 150 de morţi, dintre care 50 de civili, precum şi cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.
 

Erdogan: embargoul sau sancţiunile nu ne fac să oprim ofensiva în Siria 

 
"De când am lansat operaţiunea, ne confruntăm cu ameninţări cu sancţiuni economice sau embargouri asupra armelor. Cei care cred că ne pot forţa să dăm înapoi cu aceste ameninţări greşesc", a declarat preşedintele turc, Recep Tayp Erdogan în timpul unui discurs ţinut la Istanbul şi citat de AFP.
 
Franţa şi Germania au anunţat că vor opri vânzările de arme "susceptibile de a fi folosite" de Ankara ca parte a ofensivei sale în nord-estul Siriei împotriva miliţiei kurde Unităţile de Protecţie Populară (YPG).
 
Turcia consideră YPG, care a fost pe tot parcursul crizei siriene aliaţul SUA, ca fiind un grup 'terorist' care îi pune în pericol securitatea. Această miliţie kurdă este susţinută de altfel, de ţările occidentale în lupta sa împotriva grupării Stat Islamic.
 
Erdogan a declarat că a discutat duminică problema vânzărilor de arme într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel: "i-am cerut să-mi explice. Suntem toţi aliaţi în NATO sau grupul terorist a fost acceptat în NATO fără ştirea mea. (...) Sunteţi de partea noastră sau de partea organizaţiei teroriste?"
 
Preşedintele turc a respins de asemenea ofertele celor care propun o mediere între Turcia şi YPG: "Unde aţi mai văzut un stat să se aşeze la masa unei organizaţii teroriste?"
 
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a cerut duminică "oprirea imediată a operaţiunii militare" în Siria, în timpul convorbirii telefonice cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit unei purtătoare de cuvânt a guvernului german.
 
Armata Siriei a avansat spre graniţa de nord-est, după ce forţele kurde au cerut protecţia regimului Assad în faţa ofensivei Turciei. Trupele guvernamentale au ajuns la 35 de kilometri de oraşul strategic Ras al-Ain, unul din punctele focale ale atacului turc. Kurzii au recurs la sprijinul Damascului, după retragerea aliaţilor lor americani. Dezangajarea militară americană din nordul Siriei este privită cu îngrijorare şi în Israel, ca pe o schimbare a politicii Statelor Unite în Orientul Mijlociu.
Agenţia oficială de presă siriană a confirmat că armata a trimis trupe în nord, spre frontieră pentru a înfrunta agresiunea Turciei pe teritoriul sirian. Localitatea Ras al-Ain este controlată de forţele turce prin intermediul grupurilor de rebeli pe care Ankara le susţine. Bombardamentele forţelor turce au continuat toată dimineaţa în nord-estul Siriei. 
 
Damascul intenţionează să îşi reamplaseze trupele la frontiera cu Turcia. Retragerea trupelor americane s-a intensificat, pe măsură ce ofensiva militară a Turciei s-a extins. Aceste evenimente reflectă influenţa descrescătoare a Washingtonului şi eşecul politicii americane vizavi de Bashar al-Assad. Între timp, Siria îşi reafirmă autoritatea de stat în zonele pierdute în timpul conflictului care durează de peste opt ani. 
 
Analiştii comentează că evoluţiile din Siria reprezintă, totodată, o victorie pentru Rusia şi Iran, care îl susţin pe Assad. Din 2011, efortul violent al lui Bashar al-Assad de a zdrobi ceea ce a început cu manifestaţii paşnice împotriva regimului sirian, s-a transformat într-un veritabil război civil. Acum, obiectivul declarat al Ankarei este crearea unei zone de securitate în interiorul Siriei, pentru a trimite acolo o parte din cei 3,6 milioane de refugiaţi sirieni aflaţi în Turcia. Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a ameninţat că îi va trimite în Europa dacă Uniunea Europeană nu va susţine operaţiunea militară.
 
Te-ar putea interesa şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: