Moştenirea lui Trump. Fost ministru al Justiţiei în Franţa: „Rămâne în istorie cu supranumele de ucigaşul”. Manifest împotriva pedepsei cu moartea

Moştenirea lui Trump. Fost ministru al Justiţiei în Franţa: „Rămâne în istorie cu supranumele de ucigaşul”. Manifest împotriva pedepsei cu moartea

Donald Trump FOTO EPA-EFE

Pentru el şi pentru amicii săi, o ploaie de graţieri prezidenţiale a pus capăt anchetelor penale. Pentru infamii aflaţi pe culoarul morţii, execuţiile capitale s-au înmulţit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Robert Badinter, fost ministru al Justiţiei în Franţa, condamnă vehement alegerea lui Donald Trump de a relua execuţiile federale. Un activist al anulării pedepsei cu moartea, Badinter este de părere că Trump trebuie să rămână în analele istoriei cu supranumele „ucigaşul”. El îşi împărtăşeşte opiniile într-un editorial destul de critici publicat în „Liberation”.

„Donald Trump va părăsi Casa Albă lăsând în spatele lui un cortegiu de morţi, acele execuţii capitale pe care le-a ordonat. De fapt, Donald Trump a încetat să mai fie preşedintele Statele Unite din seara alegerilor din 3 noiembrie 2020. Campania de negare în care s-a lansat după alegeri nu schimbă această realitate. În van şi-a multiplicat contestările şi recursurile în justiţie. Toate instanţele instituţionale şi judiciare sesizate de el sau de susţinătorii săi au confirmat această evidenţă, iar, din 14 decembrie 2020, Donald Trump nu a mai fost decât preşedinte cu titlu al Statelor Unite, putând să se ocupe doar de afacerile curente, în acord cu echipa preşedintelui ales Joe Biden”, îşi începe Robert Badinter editorialul.

„Dar, dintre toate prerogativele personale ale preşedinţilor, există una care din punct de vedere moral angajează cel mai profund conştiinţa. Şi anume dreptul la graţiere, „imperium principis”, o prerogativă a suveranului care este, chiar şi într-o democraţie, stăpânul libertăţii, al onoarei şi, acolo unde încă există pedeapsa cu moartea, al vieţii unui om.

Dar Donald Trump îşi făcuse deja alegerea. Pentru el şi pentru amicii săi, o ploaie de graţieri prezidenţiale a pus capăt anchetelor penale. Pentru infamii aflaţi pe culoarul morţii, execuţiile capitale s-au înmulţit.

Potrivit unei cutume foarte respectate, atunci când puterea preşedintelui este pusă sub semnul întrebării printr-o alegere nouă şi iminentă, decizia cu privire la pedeapsa capitală este amânată din acel moment. Donald Trump, în schimb, a făcut din executarea condamnaţilor la moarte un element al campaniei sale electorale. Astfel, în 2020, pentru prima dată în istoria Statelor Unite, Trump a făcut ca administraţia federală să execute mai mulţi condamnaţi la moarte decât toate cele 50 de state împreună (10 execuţii federale în 2020, în timp ce statele au executat 8 condamnaţi). Şase dintre cele zece execuţii au avut loc după ce Trump a pierdut alegerile, fapt pe care l-a negat mereu cu acuzaţii că ar fi victima unor fraude electorale comise de adversarii săi democraţi.

Printre cei treisprezece deţinuţi executaţi din ordinul lui Trump în timpul campaniei şi după alegeri figurează o femeie, Lisa Montgomery, în vârstă de 52 de ani. Incapabilă să conceapă un copil, ea a văzut o femeie însărcinată şi s-a dus la ea acasă, după care a sugrumat-o şi i-a scos fătul din pântec, pe care apoi l-a abandonat într-o baltă de sânge. În mod miraculos, bebeluşul a supravieţuit. Dacă fapta a fost de natură penală, împrejurările mărturiseau demenţa autoarei sale. Totuşi, Lisa Montgomery a fost condamnată la moarte, iar toate apelurile introduse de apărare au fost respinse, inclusiv de Curtea Supremă a Statelor Unite, reînnoită recent de Trump. Şi, pentru prima dată de 70 de ani încoace în Statele Unite, o femeie condamnată la moarte a fost executată din ordinul unui preşedinte aflat în ultimele zile de mandat.

De altfel, ultimele două execuţii din mandatul său au avut loc foarte recent, şi anume joi, 14 ianuarie, şi sâmbătă, 16 ianuarie, fiind vorba de doi condamnaţi afro-americani pentru fapte datând din 1992, respectiv 1996.

Cutuma şi umanitatea cer totuşi ca un şef de stat să se abţină de la a ordona o execuţie în timpul unei campanii electorale pentru un nou mandat sau pentru succesiunea sa. În această ordine de idei, preşedintele Giscard d´Estaing a lăsat în suspans în 1981 soarta condamnatului la moarte Philippe Maurice până la alegerile prezidenţiale. Preşedintele François Mitterrand l-a graţiat, aşa cum a promis. Dornic de reabilitare, acesta din urmă a reuşit să obţină un doctorat în istorie, specializându-se în Evul Mediu. Acum este lector la o universitate.

Din punct de vedere politic, Trump este învins. Dar moartea a însoţit toate etapele înfrângerii sale. Acum poate să rămână în analele istoriei Statelor Unite cu supranumele de «Donald Trump, the Killer»”, scrie Robert Badinter, ministru al Justiţiei în primul mandat al lui François Mitterrand.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările