Sunt 24 de ore din cele mai dificile din an, cu cele mai multe accidente rutiere, cu cele mai multe morţi de bărbaţi tineri. Din cauză că aceştia conduc băuţi. Totul în viaţă este diferit depinzând de unghiul de vedere.    

Pe 4 iulie 1776 Declaraţia de Independenţă a fost aprobată de congres. Această declaraţie a făcut oficială ruperea definitivă a Americii de Marea Britanie. Prima propoziţie din Declaraţia de Independenţă, scrisă de Thomas Jefferson, a făcut posibil Visul American : „All men are created equal” (Toate fiinţele umane sunt create egale).  Aceste fiinţe egale au drepturi inalienabile care includ „life, liberty and the pursuit of happiness” (viaţă, libertate, şi dreptul la fericire).  Cuvinte minunate care şi acum pun lacrimi în ochii americanilor.

Lumea Nouă şi-a deschis porţile emigranţilor europeni care au descoperit o ţară binecuvântată fără despotism, fără clase privilegiate,  fără impozite exorbitante, fără cenzuri religioase sau de gândire. O ţară unde fiecare om este liber să îşi construiască viitorul.

America a devenit tărâmul dorit. Oceanul care izolează America a făcut ca fascinaţia cu această lume nouă să crească şi mai mult. A devenit o năzuinţă, un vis, o veşnică dorinţă a omului de rând. Iar europenii care au ajuns să pună piciorul în ţara tuturor făgăduinţelor au început să clădească şi să tânjească spre ceea ce a devenit „Visul American". 

Visul American a fost la început un vis realist, destul de modest, constând în mici economii, o casă, o familie cu un anume comfort financiar. Apoi dorinţele şi pretenţiile au început să crească. S-a adăugat maşina. Apoi a doua maşină. Apoi câte o maşină pentru fiecare membru al familiei. 

Între timp capitalismul a dezvoltat un alt sistem de clase sociale, bazat pe bani. Iar Visul American a evoluat şi el. S-a transformat treptat în ceva mai mult sau mai puţin utopic, într-o dorinţă de îmbogăţire imediată şi fără efort. Cu cât mai repede cu atât mai bine. Visul American s-a transformat dintr-o dorinţă de acumulări financiare şi de avere bazate pe munca de zi cu zi, deci acumulări modeste şi aditive ca volum, într-un vis de îmbogăţire peste noapte, nu atât prin muncă sistematică şi acerbă , cât mai ales prin noroc. 

Acelaşi lucru îl observ din păcate şi la tineretul din România. Tinerii doresc succes instantaneu fără efort, visează să dea norocul peste ei. Visul American se transformă încet încet dintr-un stimul, dintr-un imbold spre succes prin muncă, disciplină, creativitate, într-o parodie. Visul American îşi pierde greutatea, gravitatea puterii exemplului, şi se diluează în ridicol. Toată lumea visează să se realizeze în viaţă printr-un câştig la loterie. Dar oare aceasta este definiţia realizării în viaţă, a succesului?

În SUA celebritatea a devenit un sinonim cu bogăţia, cu succesul financiar. O persoană celebră, o vedetă în adevăratul sens al cuvântului este o personalitate dintr-un anume domeniu, o persoană care generează o anume fascinaţie a publicului, care poate influenţa mass media şi care este uşor de recunoscut. Cred că oricine ar recunoste o fotografie cu sprânceana lui Marilyn Monroe. Sau strungăreaţa lui Brigitte Bardot. Celebritatea vinde iar oamenii cumpără. Calitatea materialelor de presă a tot scăzut intoxicată de detalii de scandal vizând cutare şi cutare persoană celebră. Vedetele au exploatat această naivitate a publicului. O anume casetă video cu o noapte de sex poate aduce o starleta de mâna a treia în atenţia publicului, pavând drumul spre celebritate. Da, este ridicol, lumea inteligentă îşi bate joc de acea persoană, dar ea îşi realizează scopul. 

Celebrităţile din trecut parcă sunt din altă lume. Vedetele, divele de la începutul cinematografiei, de exemplu, au fost plamadite din alt material decât vedetele de astăzi. Îmi amintesc de un inerviu dat de Sophia Loren în care spunea că lucrul cel mai valoros în viaţă este DISCREŢIA. Mi-a dat de gândit. Ce diferenţă de gândire şi comportament în comparaţie cu pseudo-vedetele de astăzi!!!

O altă vedetă din alte vremuri este magnifica Gina Lollobrigida. S-a născut în 1924 într-o localitate mică din Italia. În 1947 a câştigat locul 3 la Miss Italia. Şi de aici i s-au deschis uşile spre celebritate. Dar nu a fost uşor, nu a fost ceva care i-a căzut în poală. A muncit, a făcut filme, unele mai bune, altele mai proaste. Adevărata deschidere a fost când a atras atenţia Hollywoodului. Filmele pe care le-a făcut la Hollywood cu actori că Humphrey Bogart, Burt Lancaster, Tony Curtis, Anthony Quinn, Frank Sinatra, Yul Brynner, Rock Hudson, Sean Connery au propulsat-o într-adevăr la nivelul de stea internaţională de film. Celebritate la nivel mondial. A realizat Visul American la puterea a noua.

Dar nu l-a câştigat la loterie.

Un lucru care mi-a atras atenţia la Gina Lollobrigida este seriozitatea şi complexitatea ei că femeie. A vândut sexul pe ecran. Dar nu a fost niciodată  o "bombshell". Interesul ei nu s-a limitat la film. A studiat fotografia şi a câştigat prin muncă şi merit un renume solid în lumea fotografilor.  A studiat arta, sculptură. Până şi acum, la peste 80 de ani, sculptează. 

Dar prin ochii mei de medic care tratează boli grave, cel mai important lucru despre Gina Lollobrigida este faptul că îşi foloseşte celebritatea în scopuri medicale. Şi-a dedicat eforturile şi şi-a pus la bătaie puterea de stea de cinema pentru a finanţa cercetarea în domeniul celulelor stem. Şi-a vândut colecţia masivă de bijuterii într-o licitaţie publică. Banii câştigaţi au mers spre finanţare şi lobby în favoarea cercetării cu celule stem în Italia, ţara profund catolică cu prejudecăţi împotriva acestei metode de tratament. Lollobrigida a adunat peste ani o colecţie impresionantă de bijuterii de care este foarte mândră pentru că le-a cumpărat ea cu banii ei. Nu le-a primit cadou de la bogaţii bărbaţi admiratori care nu au lipsit în perioada ei de glorie. Prin vânzarea bijuteriilor a adunat peste 5 milioane de dolari care au mers spre avansarea cercetării medicale. Jos pălăria.  

Celebritatea este o binecuvântare, o unealtă, o responsabilitate. Vedetele, vrând-nevrând, prin puterea pe care o au faţă de mass media, pot cizela prin puterea exemplului generaţiile tinere. Dar acest lucru nu se face prin casete video cu nopţi de sex. Educaţia celor tineri în ziua internetului depăşeşte cu mult zidurile şcolii.

Gina Lollobrigida s-a născut pe 4 iulie. Tineretul de astăzi nici nu a auzit de numele ei. La mulţi ani, Gina Lollobrigida!!!