Trei scenarii pentru succesiunea lui Putin

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Surse apropiate Kremlinului recunosc că discuţiile despre succesiunea lui Vladimir Putin sunt în toi, fiind luate în calcul trei variante, inclusiv tranziţia după modelul kazah sau chiar crearea unui nou stat.

Cu cinci ani înainte de încheierea celui de-al patrulea şi implicit ultimului mandat prezidenţial permis de Constituţia Federaţiei Ruse lui Vladimir Putin, Kremlinul caută deja soluţii pentru succesiunea lui. În vârstă de 66 de ani, Putin se află de aproape două decenii la putere, dar nu dă niciun semn că nu ar mai putea continua după 2024, într-un fel sau altul. Sunt luate în calcul trei scenarii, în care succesorul lui Putin este… el însuşi! Potrivit Bloomberg, el ar putea asigura mai departe conducerea, dar sub alte formule.

„Modelul kazah“

După trei decenii la putere, Nursultan Nazarbaev, în vârstă de 78 de ani, şi-a anunţat dintr-odată demisia de la preşedinţia Kazahstanului. L-a desemnat interimar pe Kasîm-Jomart Tokaev, preşedintele Camerei Superioare a Parlamentului kazah. Totuşi, Nazarbaev rămâne în culisele puterii, ca preşedinte al Consiliului de Securitate şi lider al partidului Nur Otan, majoritar în Parlamentul kazah. Mai mult, are parte de recunoştinţa succesorului desemnat, care, imediat după preluarea postului, a schimbat numele capitalei, din Astana în Nursultan.

Prieten bun al lui Nazarbaev, Putin urmăreşte cu atenţie modelul kazah. O tranziţie similară celei din Kazahstan este abordată în mod activ la Moscova, scrie Bloomberg, citându-l pe Andrei Koliadin, un fost oficial în cadrul Administraţiei Prezidenţiale Ruse care lucrează în prezent în calitate de consultant politic pentru Kremlin. „Scenariul Nazarbaev ar putea fi potrivit pentru elita politică (rusă, n. red.), care îşi doreşte un arbitru care să poată influenţa procesul după sosirea succesorului“, comentează el.

Însă Putin nu are o bază atât de solidă ca Nazarbaev, iar sistemul politic rusesc e mai complicat, deci modelul kazah nu poate fi aplicat ca atare şi nu fereşte Kremlinul de lupte destabilizatoare între taberele rivale pe culoarele sale, notează Bloomberg.

Transferul puterii

Putin poate continua ca şef peste noul lider de la Kremlin printr-o versiune îmbunătăţită a modelului kazah. Ce presupune acest scenariu? Putin ar putea transfera la momentul oportun unele atribuţii ale sale către Consiliul de Securitate şi către un organism consultativ, în scopul de a le întări în raport cu celelalte instituţii ale statului. Apoi el ar continua ca şef al celor două instituţii, aflate în prezent în subordinea sa.

„Soluţia belarusă“

Nu în cele din urmă, Vladimir Putin nu ar exclude să devină preşedintele unui nou stat, format din Rusia şi Belarus. Conform Bloomberg, care citează trei surse apropiate Kremlinului, unii membri ai elitei politice ruse îl presează pe Putin să rămână cât mai mult timp la putere.

Soluţia belarusă a mai fost menţionată de Bloomberg. La începutul anului, agenţia americană scria că actualul lider de la Kremlin poate compensa pierderea Ucrainei din sfera de influenţă a Moscovei şi să rămână la putere absorbind Belarusul.

Pentru aceasta, el s-ar putea folosi de un tratat-cadru privind uniunea statală Rusia-Belarus, semnat în 1997 de către predecesorul său Boris Elţîn şi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko. Versiunea din 1999 a documentului unional descrie în esenţă o federaţie a două state cu o monedă unică, drapel şi stemă comune, o piaţă comună şi sistem judiciar unic. „Federaţia“ este condusă de Consiliul de Stat Suprem, aflat în subordinea preşedinţilor celor două ţări, pe bază de rotaţie, „cu excepţia cazului în care cei doi convin altfel“. Lukaşenko, care a condus acest organism încă din anul 2000, în realitate nu a avut prea multă putere reală, deoarece tratatul nu a fost niciodată pus pe deplin în vigoare.

Discuţiile referitoare la o eventuală unificare între Rusia şi Belarus au luat amploare în ultimul timp în cele două ţări, atrăgând interes în presa internaţională. Lukaşenko, supranumit „Batka“, adică „Tatăl“ naţiunii, a ţinut să le tempereze, declarând că nu a vorbit cu Putin despre o posibilă unire. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a limitat doar să spună unirea dintre Rusia şi Belarus nu este un subiect de discuţie.

Găselniţa din 2012

Limitat de Constituţie la două mandate consecutive de câte patru ani în 2008, Vladimir Putin s-a retras pentru patru ani de la Kremlin în favoarea lui Dmitri Medvedev. A revenit în 2012, după o modificare a Constituţiei, pentru două mandate consecutive de şase ani.

Deşi a dat asigurări că nu se va atinge de Legea fundamentală pentru a râmâne la Kremlin, preşedintele rus a refuzat să precizeze dacă va pleca sau nu după 2024, când ar trebui să împlinească 72 de ani. Menţionat printre posibilii succesori, preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, s-a pronunţat în decembrie 2018 pentru amendarea Constituţiei, ceea ce ar putea permite repetarea scenariului 2012.

Indiferent de soluţiile căutate, „Putin (…) este muritor“, subliniază Olga Hrîştanovskaia, sociolog la Universitatea de Stat din Moscova. „Dacă nu pregăteşte terenul pentru succesiune, se va termina prost. Toţi îşi vor smulge beregata între ei“, conchide ea.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite