Rusia susţine că SUA nu au luat în considerare cerinţele sale de securitate. Nu a oferit un răspuns pozitiv la „principala“ revendicare, oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina

Rusia susţine că SUA nu au luat în considerare cerinţele sale de securitate. Nu a oferit un răspuns pozitiv la „principala“ revendicare, oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate, la o zi după răspunsul SUA la solicitările Rusiei, aflate în centrul crizei dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina şi cu NATO, relatează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate, la o zi după răspunsul SUA la solicitările Rusiei, aflate în centrul crizei dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina şi cu NATO, relatează AFP.
 
"Nu putem spune că punctele noastre de vedere au fost luat în considerare sau că există o dorinţă ca îngrijorările noastre să fie luate în considerare", a declarat joi presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
 
El a adăugat că Moscova "nu se va grăbi" să răspundă pentru moment. "Nu vom întârzia cu reacţia (...), dar să nu vă aşteptaţi ca ea să vină acum", a explicat Peskov.
 
La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la "principala" revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.
 
"Nu există un răspuns pozitiv la chestiunea principală" în documentele primite de Moscova din partea Washingtonului, a spus ministrul de externe rus, citat într-un comunicat de presă.
 
El a adăugat totuşi că "există o reacţie care ne permite să sperăm la începerea unei discuţii serioase despre chestiuni secundare".
 
SUA şi NATO au respins miercuri cerinţele cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea.
 
NATO refuză să renunţe la dreptul de adeziune al noilor membri şi „se pregăteşte pentru ce e mai rău”, a declarat miercuri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a prezentat răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianţei în Ucraina şi de retragere a forţelor din Europa de Est. Stoltenberg a avertizat totodată că Rusia continuă consolidarea militară în apropierea Ucrainei, cu mii de trupe suplimentare şi arme moderne dislocate în Belarus.
 
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ţinut o conferinţă de presă şi în care a prezentat răspunsul către Rusia, care cere un angajament scris privind neextinderea NATO la Ucraina şi Georgia şi retragerea forţelor şi armamentului Alianţei Atlantice din ţările din Europa de Est care au aderat la NATO după 1997. Jens Stoltenberg catalogase deja aceste cerinţe drept ”inacceptabile”.
 
"Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situaţia. NATO crede ferm că tensiunile şi dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog şi diplomaţie", a declarat Stoltenberg reporterilor. El şi-a repetat apelul pentru ca Moscova şi NATO să folosească pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi a reduce riscurile. Rusia ar trebui să-şi retragă forţele din Ucraina, Georgia şi Moldova, unde sunt desfăşurate fără acordul acestor ţări.
 
„ Propunem informări reciproce despre exerciţii şi politici nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Ar trebui să modernizăm Documentul de la Viena privind transparenţa militară şi să lucrăm pentru a reduce ameninţările spaţiale şi cibernetice. În cele din urmă, trebuie să avem o conversaţie serioasă despre controlul armelor. Inclusiv arme nucleare şi rachete terestre cu rază medie şi scurtă de acţiune. Continuăm să ne coordonăm îndeaproape cu Ucraina, precum şi cu alţi parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia şi, desigur, Uniunea Europeană“. a mai spus secretarul general al NATO

Una din ideile prezentate Rusiei în document ar permite inspecţiile bazelor americane din Polonia şi România

   Alianţa Nord-Atlantică propune Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia, scrie Wall Street Journal. Înainte de a transmite propunerile SUA la Moscova, oficialii americani au arătat un document confidenţial aliaţilor europeni, subliniind câteva posibile soluţii, după care administraţia Biden a consultat şi a informat Congresul.
 
Una din ideile prezentate Rusiei în document ar permite inspecţiile bazelor americane din Polonia şi România, scrie publicaţia americană.
 
Moscova s-a plâns că sistemele ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei, o acuzaţie pe care SUA au respins-o. Inspecţiile ar fi menite să liniştească Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive. Propunerea SUA urmăreşte acţiuni reciproce din partea Rusiei, pe care SUA nu le-au precizat public.
 
Oficialii polonezi au declarat că guvernul este deschis pentru inspecţii de apărare antirachetă, cu condiţia ca Rusia să permită inspecţia activităţilor ruseşti cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia şi Lituania.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările