Reţeaua rusă de spionaj în Letonia: Un fost ministru de Interne, printre persoanele arestate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deputatul şi fostul ministru leton Janis Adamsons FOTO Ieva Leiniša/ LETA
Deputatul şi fostul ministru leton Janis Adamsons FOTO Ieva Leiniša/ LETA

O veste trecută oarecum cu vederea la nivel oficial de Moscova este cea a arestării unui cetăţean rus la Riga, în Letonia. Tăcerea Rusiei nu este deloc surprinzătoare, în condiţiile în care este vorba despre un membru al unui grup secret al Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB).

Spionul rus a fost reţinut în timp ce se pregătea să părăsească teritoriul leton cu o zi înainte de un vot pentru ridicarea imunităţii unui fost ministru de Interne.

La 10 iunie, Parlamentul leton a aprobat ridicarea imunităţii pentru deputatul Janis Adamsons, 64 de ani. A doua zi, Adamsons, ministru de Interne în perioada 1994-1995, a fost arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei.

Conform presei de la Riga, Adamsons colabora cu un grup secret al FSB care realiza acţiuni se spionaj în Letonia. El ar fi lucrat îndeaproape cu ofiţerul rus Ghennadi Silonov, 58 de ani, al cărui nume de cod este „Gordon”. Kompromat.lv scrie că serviciile letone de informaţii au identificat până acum 43 de episoade de colaborare între Adamsons şi „Gordon”. Aceste activităţi maligne pentru statul leton au început încă din 1991, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice.

„Informatorul clasic”

Janis Adamsons era de ceva vreme bănuit de legături obscure cu serviciile secrete ruseşti. S-a născut pe 3 noiembrie 1956, la Livani, în fosta Republică Sovietică Socialistă Letonia, şi a absolvit în anii '70 Colegiul Politic Naval din Kiev (Ucraina). A lucrat în cadrul serviciului de grăniceri al URSS, ultimii 12 ani de până la prăbuşirea blocului sovietic petrecându-i în Orientul Îndepărtat al Rusiei.

S-a întors în Letonia în 1991 şi a ocupat postul de comandant al serviciului de grăniceri, apoi de ministru de Interne. Până la preluarea acestor posturi, el activa deja în slujba serviciilor secrete ale Moscovei, potrivit presei letone.

În 1990, în contextul avansării spre independenţa Letoniei, în cadrul KGB-ului leton a fost înfiinţată o secţiune de contraspionaj independentă, care avea ca obiectiv gestionarea problemelor de securitate internă. În paralel, a apărut o divizie ultrasecretă care avea ca rol monitorizarea activităţii noilor servicii letone de informaţii. Divizia era condusă de prim-adjunctul KGB-ului leton, Iuri Cervinski.

După dizolvarea KGB-ului leton, ca urmare a obţinerii independenţei Letoniei, unii dintre ofiţerii diviziei ultrasecrete, printre care şi Ghennadi Silonov şi-au continuat activitatea de spionaj. Ofiţerii au furat dosarele tuturor spionilor activi din KGB-ul leton şi s-au dus la Krasnodar, unde Cervinski fusese numit şeful KGB-ului local. Cervinski era unul dintre puţinii oameni în care aceşti ofiţeri aveau încredere.

Ajunşi în Krasnodar, ofiţerii l-au informat pe Cervinski că vor să-şi continue activitatea pentru KGB. Cervinski le-a propus să rămână în Krasnodar şi să lucreze, dar opţiunea acestora a fost să se întoarcă în Letonia şi să continue să lucreze pentru serviciile secrete ruseşti. Ofiţerii au cerut asigurări ca, în cazul în care vor fi arestaţi, familiile acestora să fie asigurate din punct de vedere financiar.

Cervinski a fost de acord cu solicitările acestora şi a organizat grupul în cadrul Ministerului Securităţii Federaţiei Ruse, devenit ulterior FSB.

În 1992, Cervinski a format şi Departamentul FSB responsabil pentru statele Baltice, care avea ca scop organizarea de acţiuni de spionaj sub acoperire.

„Gordon” s-a întors în Letonia în 1991 şi, la un anumit moment, a început să coordoneze activitatea de spionaj a lui Janis Adamsons.

În momentul arestării, Adamsons era deputat ales pe lista partidului „Armonia”.

Analizând cazul Adamsons, fostul agent KGB Boris Karpicikov spune despre el că este „un informator clasic al serviciilor secrete ruseşti”.

Într-un comunicat, Ambasada Rusiei în Letonia a recunoscut că cetăţeanul Ghennadi Silonov a fost arestat pe 9 iunie pe Aeroportul Internaţional din Riga, dar s-a abţinut să provoace vreo polemică, aşa cum a făcut Moscova în alte cazuri de spioni ruşi prinşi în ultimii ani la locul faptei.

Spionaj la nivelul Războiului Rece

„Reţeaua letonă” este un nou caz care demonstrează că Moscova nu are niciun respect pentru suveranitatea statelor europene şi a aliaţilor NATO, în special a celor care au făcut parte din Uniunea Sovietică.

Acest caz arată totodată că Rusia caută să influenţeze politica altor state prin programe ilegale de spionaj, la fel cum proceda pe vremuri Uniunea Sovietică. De altfel, Moscova nu a schimbat nimic de-a lungul anilor, în ciuda faptului că reţelele sale de spioni sunt identificate constant de serviciile europene.

În afară de Letonia, alte două cazuri despre descoperirea unor activităţi de spionaj în favoarea Rusiei vin din Polonia. Janusz N., un fost jurnalist, a fost arestat la 31 mai pentru spionaj în favoarea Rusiei. Conform procurorilor polonezi, „la solicitarea unor persoane care acţionează în interesul serviciilor ruse de informaţii”, Janusz N., „a încercat să stabilească contacte cu politicieni polonezi şi străini, inclusiv cu cei care sunt în Parlamentul European”. „Suspectul desfăşura activităţi pe teritoriul Poloniei, în Uniunea Europeană şi în alte ţări cu scopul de a submina poziţia Poloniei în UE şi pe plan internaţional”, se arată într-un comunicat. Anterior, la mijlocul lunii mai, autorităţile poloneze au anunţat arestarea Marcin K., acuzat de spionaj pentru Rusia.

Arătată cu degetul pentru că nu-şi încetează acţiunile ilegale la adresa statelor europene, puterea actuală de la Moscova neagă că ar face acest lucru şi adoptă poziţia victimei, cea mai recentă abordare a sa - răspândită mai ales în mass-media afiliată - fiind că este vizată de un complot al celor care se opun „reconcilierii” între Rusia şi SUA lansate pesemne, potrivit ei, de către Vladimir Putin şi Joe Biden la summitul de la Geneva.

În ciuda negărilor Moscovei, şeful Biroului German pentru Protecţia Constituţiei trage un semnal de alarmă. „Percepţia noastră este că Rusia şi-a crescut activităţile considerabil. Până acum n-am cunoscut decât nivelul atins în perioada Războiului Rece”, a spus Thomas Haldnewang într-un interviu acordat la începutul lui iunie pentru „Die Welt”.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite