Putin ameninţă cu „consecinţe pe care nu le-aţi mai văzut” pe cei care s-ar amesteca din afară în favoarea Ucrainei

Vladimir Putin FOTO Kremlin

În declaraţia sa de război împotriva Ucrainei, joi dimineaţă,  preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat cu „consecinţe pe care nu le-aţi mai văzut” probabil aliaţi ai Ucrainei care ar interveni în favoarea acesteia, relatează Daily Mail.

În discursul său din zorii zilei, Putin a anunţat că lansează o „operaţiune militară specială” în Ucraina cu scopul de a „demilitariza” şi „denazifica” ţara, după care au început atacuri  asupra oraşelor ucrainene din mai multe direcţii ale graniţei, inclusiv din Belarus.

Adresându-se naţiunii în dimineaţa zilei de joi, Vladimir Putin a avut un mesaj de transmis pentru oricine ar lua în considerare să se amestece în acţiunile Rusiei, după ce a lansat o invazie a Ucrainei.

„Acum câteva cuvinte importante, foarte importante pentru cei care ar putea fi tentaţi să intervină în evenimentele în desfăşurare. Oricine încearcă să ne împiedice, şi cu atât mai mult să creeze ameninţări pentru ţara noastră, pentru poporul nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi va atrage consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră. Suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că voi fi auzit”, a spus Putin la finalul discursului său, după ce a acuzat Occidentul de ipocrizie şi de faptul că a ignorat dispreţuitor interesele de securitate ale Rusiei.

Fragmente din discursul lui Putin

„Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbass şi la problemele esenţiale ale asigurării securităţii Rusiei însăşi.

Permiteţi-mi să încep cu ceea ce am spus în discursul meu asupra naţiunii din 21 februarie. Discutăm despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse.

Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările fruntaşe NATO cu privire la principiile securităţii egalitare şi indivizibile a Europei. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde în mod susţinut. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre.

De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilităţi şi permisivităţi? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime?

Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică, la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut, a slăbit, apoi s-a prăbuşit complet. Întregul curs al evenimentelor care au avut loc atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut de ceva vreme încrederea în noi înşine, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat.

Nu  e nevoie să căutăm  prea departe exemple. În primul rând, fără nicio sancţiune din partea Consiliului de Securitate al ONU, au efectuat o operaţiune militară sângeroasă împotriva Belgradului, folosind avioane şi rachete chiar în centrul Europei. Câteva săptămâni de bombardare continuă a oraşelor civile, a infrastructurii vitale. Trebuie să reamintim aceste fapte, altfel unor colegi occidentali nu le place să-şi amintească acele evenimente, iar când vorbim despre ele preferă să indice nu normele dreptului internaţional, ci circumstanţele pe care le interpretează după cum consideră de cuviinţă”.

„Acest lucru a condus la faptul că tratatele şi acordurile anterioare nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, avansat cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele.

Lucrurile despre care vorbesc nu privesc doar Rusia şi pe noi. Sunt  aplicabile întregului sistem de relaţii internaţionale şi, în anumite cazuri, chiar şi aliaţilor SUA înşişi. După prăbuşirea URSS, a început de fapt rediviziunea lumii, iar normele de drept internaţional, care se dezvoltaseră până atunci - şi cele cheie, de bază au fost adoptate la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi au consolidat în mare măsură rezultatele acestuia - au început să se amestece cu cei care s-au declarat învingători în Războiul Rece.

În ceea ce priveşte ţara noastră, după prăbuşirea URSS, cu toată deschiderea fără precedent a noii Rusii moderne, disponibilitatea de a colabora cinstit cu Statele Unite şi alţi parteneri occidentali, şi în condiţiile dezarmării practic unilaterale, au încercat imediat să ne strângă cu uşa, să ne elimine, să ne distrugă. Este exact ceea ce s-a întâmplat în anii 90, la începutul anilor 2000, când aşa-zisul colectiv Occident a susţinut cel mai activ separatismul şi bandele de mercenari din sudul Rusiei. Ce sacrificii, ce pierderi ne-au costat toate acestea atunci, prin ce încercări a trebuit să trecem înainte de a sparge în sfârşit spatele terorismului internaţional din Caucaz?  Ne amintim asta şi nu vom uita niciodată.

Da, de fapt, până de curând, nu au încetat tentativele să ne folosească în propriul interes, să ne distrugă valorile tradiţionale şi să ne impună pseudo-valorile lor care ne-ar coroda pe noi, pe oamenii noştri din interior, acele atitudini care se plantează deja agresiv în ţările lor şi care duc direct la degradare şi degenerare, pentru că contrazic însăşi natura omului. Nu se va întâmpla, nimeni nu a făcut-o vreodată. Nici acum nu va funcţiona.

Cu toate acestea, în decembrie 2021, am făcut totuşi din nou o încercare de a conveni cu Statele Unite şi aliaţii săi asupra principiilor asigurării securităţii în Europa şi asupra neextinderii NATO. Totul este în zadar. Poziţia SUA nu se schimbă. Ei nu consideră necesar să negocieze cu Rusia în această problemă vitală pentru noi; urmărindu-şi propriile obiective, ne neglijează interesele”.

Vladimir Putin a lansat o ofensivă dinspre nord, sud şi estul zonelor de graniţă ale Ucrainei, în timp ce se reunea de urgenţă Consiliul de Securitate al NATO, motivând că Rusia nu poate exista „sub o ameninţare constantă emanând din teritoriul Ucrainei”.

El a cerut militarilor ucrainieni să-şi „pună armele la pământ şi să meargă acasă”, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina se va apăra: „ne veţi vedea feţele, nu spatele”. Preşedintele ucrainean a spus că a încercat să-l sune pe Putin miercuri seară, dar nu a primit „niciun răspuns, doar tăcere”.

Nu, nu este o invazie rusă doar în estul Ucrainei, ci un atac de amploare din mai multe direcţii”, a scris ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba pe Twitter.

Potrivit consilierului prezidenţial Oleksii Arestovici, cel puţin 40 de militari şi aproximativ zece civili ucraineni au fost ucişi joi în primele ore la invaziei armatei ruse în Ucraina.

Autorităţile ucrainene dau asigurări că asigură controlul asupra oraşului Mariupol, port strategic la Marea Azov situat la doar 15 kilometri vest de teritoriul separatist din Doneţk.