O mamă deportată forţat în Rusia povesteşte cum a fost interogată de agenţii FSB: „Ne-au întrebat: cine este de vină? Cine are dreptate şi cine greşeşte?”

O mamă deportată forţat în Rusia povesteşte cum a fost interogată de agenţii FSB: „Ne-au întrebat: cine este de vină? Cine are dreptate şi cine greşeşte?”

TeIelevizoare ambulante uriaşe rulează propaganda rusă pe străzile din Mariupol Foto Arhivă

O mamă din Ucraina a povestit pentru Politico cum ea şi mai mulţi civili deportaţi în Rusia au trecut prin mai multe runde de interogatorii conduse inclusiv de agenţi FSB înainte să fie lăsaţi să plece sau să fie cazaţi în Rusia, unde au fost supuşi îndoctrinării anti-ucrainene.

Ştiri pe aceeaşi temă

O femeie care s-a prezentat cu numele de Oksana a dezvăluit pentru Politico cum a fost luată de soldaţii ruşi pe 15 martie dintr-un adăpost antiaerian, unde se refugiase împreună cu copiii săi şi alţi membri ai familiei. Femeile şi bărbaţii au fost separaţi şi duşi cu transporturi diferite în aşa-numite tabere de filtrare pentru a fi identificaţi, cercetaţi şi chestionaţi.
 
Iniţial, femeia şi copiii săi au fost urcaţi în autobuze şi duşi într-o tabără de filtrare de lângă graniţa cu Rusia.
 
Acolo a fost chestionată de agenţi FSB care i-au pus întrebări pentru a cerceta eventuale legături cu armata sau guvernul ucrainean. 
 
Oksana a povestit că şi copiii ei au fost interogaţi de agenţii FSB, care s-au arătat deosebit de îngrijoraţi de unele fotografii pe care fiica ei adolescentă le avea în telefon de la un concurs de artă la care se clasase pe locul al doilea cu doi ani în urmă. Concursul fusese sponsorizat de Ministerul Afacerilor Interne din Ucraina. „Când au găsit aceste fotografii, au întrebat imediat: „Ce relaţie aveţi cu această structură?””
 
Cu toţii au fost întrebaţi ce părere au despre război. „Ne-au întrebat: cine este de vină? Cine are dreptate şi cine greşeşte?”, spune Oksana. 
 
Apoi a urmat o altă rundă de interogatorii, la vamă, când au ajuns în Rusia. Întrebările s-au concentrat de această dată pe ce au observat că au distrus forţele ucrainene şi cu ce tip de armament.

„Desigur, le-am spus că am stat toate acele zile în adăpostul anti-bombă, aşa că nu am văzut nimic, nu am ştiut nimic”, a spus Oksana.

 „Întrebările au fost întotdeauna aceleaşi [ordinea era diferită-n.red]. Încercau doar să încurce oamenii şi să-i facă să mărturisească ceva”, a adăugat ea.
 
Cei ale căror răspunsuri nu au fost mulţumitoare, au fost duşi într-o zonă separată şi nu au mai fost văzuţi după aceea, iar Okansa şi rudele sale speculează că au fost duşi probabil în centrele de detenţie din teritoriile separatiste pro-ruse din est.
 
Restul a mers în tabere de lângă Taganrog, un oraş-port din sudul Rusiei, a povestit femeia pentru Politico. Acolo, civilii care nu au ridicat semnale de alarmă au avut opţiunea de a pleca unde vor dacă au posibilităţi în acest sens.

Datorită unei reţele locale de voluntari ruşi care ajută refugiaţi sau deportaţi să iasă din ţară, nepoata Oksanei a reuşit să călătorească până la Moscova şi apoi la Sankt Petersburg iar de acolo peste graniţă, în Estonia.
 
Totuşi, Okasana şi copiii ei au trebuit să rămână în Rusia pentru că nu aveau paşaport, astfel că autorităţile ruse le-au oferit cazare temporară în orăşelul Vladimir. Nu au omis totuşi să le atragă atenţia că vor fi „denazificaţi”.
 
Oksana spune că autorităţile locale au dat fiecărei familii  10.000 de ruble, sau aproximativ 150 de dolari, spunându-le că ar trebui să fie recunoscătoare pentru acest ajutor. Oksana şi copiii ei au fost escortaţi într-o cameră minusculă pe care urmau să o împartă în următoarea lună.

Cât timp au locuit acolo, Oksana a spus că au mai avut de îndurat cel puţin patru interogatorii. În fiecare săptămână, un oficial al unei agenţii guvernamentale, inclusiv un agent al FSB, venea să le pună întrebări cu privire la sentimentele lor faţă de armata ucraineană. Unul dintre ei i-a spus că trebuie să-şi înscrie copiii la şcoală, ceea ce a făcut fără tragere de inimă pentru că simţea că au nevoie de o aparenţă de normalitate după atâtea săptămâni de pauză.

Dar la şcoală, a spus Oksana, fiica ei cea mare a fost tachinată de studenţi pentru că este refugiată şi doi profesori s-au comportat într-o manieră „ostilă” faţă de ea pentru că este ucraineană. Curriculum-ul a inclus lecţii de istorie revizionistă despre cum Ucraina nu este o ţară reală, ci o entitate creată de Rusia şi, prin urmare, ceva poate fi – şi ar trebui – să fie eliminat.

Într-o zi, un grup de soldaţi ruşi a sosit cu o echipă de ştiri şi a scos-o pe fiica Oksanei din clasă. Au dus-o pe ea şi alţi câţiva ucraineni într-o cameră mică, unde au început să le ceară să discute despre cum i-a salvat armata rusă.

„Fiica mea a fost isterică după aceea”, a spus Oksana. „Nu a vrut să i se pună acele întrebări şi nu a vrut să fie în faţa camerei. Apoi au folosit aceste imagini în propaganda lor. După aceea, după acest incident, mi-am dat seama că nu va  exista nicio viaţă aici”, a adăugat ea.
 
Oksana spune că au reuşit să fugă în Letonia după ce a pretins că merge în vizită la rude îndepărtate din Rusia. Ea şi-a folosit permisul special eliberat de autorităţi pentru toţi cei care au trecut cu succes de verificări.
 
Potrivit guvernului ucrainean, peste un milion de ucraineni din estul şi sudul Ucrainei au fost transportaţi forţat în centre de filtrare din Rusia unde au fost interogaţi, amprentaţi şi le-au fost verificate telefoanele şi conturile de socializare.
 

Măsuri menite să-i „rusifice” pe ucraineni

 
Mai bine de 1.185.000 de ucraineni din estul şi sudul Ucrainei, inclusiv 206.000 de copii — dintre care 2.161 orfani — au fost deportaţi forţat în Rusia de la începutul invaziei lui Putin din 24 februarie, potrivit Avocatului Poporului din Ucraina, Liudmila Denisova. Cifrele corespund cu cele transmise de oficialii ruşi, deşi Moscova susţine că civilii înşişi au cerut să fie evacuaţi pentru propria lor siguranţă. În ciuda dovezilor şi mărturiilor ce arată contrariul, ambasada Rusiei de la Washington a afirmat pe Telegram că taberele de filtrare sunt „puncte de control pentru civilii care părăsesc zona unor ostilităţi în curs”.
 
Potrivit informaţiilor guvernului ucrainean, Rusia deportează zilnic între 15.000 şi 25.000 de ucraineni din localităţile aflate sub controlul forţelor ruse din estul Ucrainei. Pe lângă avantajele eliberării oraşelor de civili pentru a-şi desfăşura mai bine războiul în Ucraina, Denisova consideră că Moscova doreşte să înlocuiască rezidenţii ucraineni cu ruşi şi să umple unele dintre zonele slab populate ale Rusiei cu ucraineni. Ambele măsuri, a spus ea, sunt menite să „rusifice” ucrainenii şi să „şteargă identitatea noastră naţională”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările